boștínă (boștíne),
s.f. –
1. Reziduu de
ceară, fagure
uscat. –
2. Reziduu de
struguri, tescovină. – Var.
voștină, hoștină. – Mr.
buștină, megl.
văștină. Sl.
vostina „
uscat” (Miklosich,
Lexicon, 73; Cihac, II, 463); de la
voskij „
ceară”, cf.
vospă. Nu este
clară modificarea consoanei inițiale. – Der.
boștinar, s.m. (cumpărător de faguri
uscați, sau de tescovină).