bólfă (bólfe),
s.f. –
Nodul, umflătură, tumoare. Creație expresivă, cf.
bîrfi, borh-, borț, buh-, bulz. – Der.
bolfe, s.f. pl. (gîlci, amigdalită), cf.
boarfe;
bolfi, vb. (a
umfla, a se
mări);
bolfos, adj. (
umflat);
bulfei, adj. (
umflat);
Dolfa, s.f. (
nume de
cățea);
Dolfu, Dulfu, s.m. (
nume propriu de cîine);
dolfan, adj. (Trans., bogătan, înstărit, opulent);
dolofan, adj. (rotofei, grăsuț), pe care Cihac, II, 99 (urmat de Candrea)
îl pune în legătură în
mod curios cu sl.
dolŭfinŭ „
delfin”. Din
rom. provine rut.
boljfa „tumoare” (Candrea,
Elementele, 407).