albínă (albíne),
s.f. –
1. Insectă care
produce miere și
ceară. –
2. Specie de orhidee (Ophrys cornuta). – Mr.
alvină, megl.
albină, istr.
albire. Lat.
alvῑna „
stup”, der. de la
alvus (Pușcariu 59; Candrea-Dens., 48; REW 393). Pentru a explica semantismul,
DAR se
referă la
alb.
bletë „
stup” și „
albină”. Trebuie probabil să se
plece de la o expresie
(musca)alvina, unde
alvina îndeplinește firesc funcția adj.; mai tîrziu, a
ajuns s., ca în
cazul lui
(asinus) onagrarius, orbus(oculis) și în
multe alte
cazuri.
Muscă, avînd sensul de „
roi” este curent în apicultură. Der.
albinar, s.m. (apicultor);
albinărel, s.m. (
pasăre);
albinărie, s.f. (
roi; apicultură);
albinărit, s.n. (apicultură);
albinet, s.n. (mulțime de albine,
roi).