advár (-re),
s.n. – Amuletă, talisman. – Var.
agvar(ă), avgar. De la
numele Abgaro, al
regelui din Edesa. După o
legendă apocrifă,
odinioară populară în România, acesta s-a însănătoșit
grație unei scrisori primite de la Iisus Cristos, a
cărei copie o
purta cu
sine, ca amuletă. Cf. Bogrea,
Anuarul Institutului de Istorie Națională din Cluj, I, 318-26, și II, 362-3; Tagliavini,
Arch. Rom., XII, 189.