vînă (víne),
s.f. –
1. Vas sangvin. –
2. Filon, zăcămînt. –
2. Nervură. –
4. Tendon. –
5. Mușchi,
pulpă. –
6. (Arg.) Penis. – Mr., megl.
vină, istr.
virę. Lat.
vēna (Pușcariu 1888; REW 9185), cf. vegl.
vaina, it., prov., cat., sp.
vena, fr.
veine, port.
veia. – Der.
vînar, s.n. (
curea de
ham sau de șa);
vînare, s.f. (
cordon de
păr de
capră, cu care se
leagă ițarii pe
pulpă), în Trans.;
vînos, adj. (puternic, robust);
venos, adj., din fr.
veineux.