tact (-turi),
s.n. –
1. Simțul pipăitului. –
2. Măsură, ritm. –
3. Cadență. Fr.
tact; sensul 3 ca în germ.
Takt ›
rus.
takt. – Der.
tactică, s.f., din fr.
tactique;
tactician, s.m., din fr.
tacticien;
tacticos, adj. (ordonat, cadențat, ritmat; cumpănit, calm), din ngr. ταϰτιϰός (Gáldi 258);
tactil, adj., din fr.
tactile.