smoc (-curi),
s. n. –
1. Mănunchi, cantitate care se
poate smulge o dată cu
mîna. –
2. Buchet, mănunchi de
flori. –
3. Șuviță. – Var.
zmoc. Sb.
smotka „șuviță” (Candrea), neîndoielnic contaminat cu
smîc. Legătura cu
motoc (Cihac, II, 189), sau cu
rus.
žemok „bulgăraș de
ceară” (Scriban) este neconvingătoare.