rége (régi),
–
Monarh. Lat.
regem (
sec. XIX). Este dubletul lui
rigă, s.m. (
rege), înv., din mgr. ῥήγας, cf. mr.
rigă, alb.
reg, v. sb.
riga. – Der.
regal, adj., din lat.
regalis (
sec. XIX);
regală, s.f. (
cană de
bere;
țigară populară în
trecut);
regalist, s.m. (partizan al
regelui), format după fr.
royaliste;
regalitate, s.f. (monarhie);
regat, s.n. (
stat guvernat de
rege), var. înv.
rigat, de la
rigă;
regățean, adj. (din România
înainte de unirea din 1918);
regent, s.m., din fr.
régent;
regență, s.f., din fr.
régence;
regesc, adj. (de
rege, regal);
regește, adv. (ca regii);
regină, s.f., din lat.
regina (
sec. XIX).