públic (públică),
adj. – Obștesc,
general. Fr.
publique. – Der.
publică, s.f. (republică), din lat.
res publica, cf.
pol.
publika (Tiktin),
sec. XVIII, înv.;
publica (var. înv.
publicarisi), vb., din lat.
publicare, var. cu suf. ngr. -
isi;
publicui, vb. (înv., a
publica);
publicați(un)e, s.f., din fr.
publication;
publicist, s.m., din fr.
publiciste;
publicitate, s.f., din fr.
publicité;
republică, s.f., din fr.
république;
republican, adj., din fr.
républicain.