moáre
s.f. –
1. (Mold., Bucov.) Un
fel de
saramură în care se
pun murăturile. –
2. (Olt.)
Lături. – Mr.
moare. Lat.
mŭries, mŭria (Pușcariu 1103; Philippide,
Principii, 40; Candrea-Dens., 1151; REW 5756), cf. it.
moia, prov.
muire, v. fr.
muire, sp.
muera. – Der.
mura, vb. (a pune
legume la conservat în
moare; a
uda, a îmbiba, cu
apă);
murătoare, s.f. (
saramură);
murătură, s.f. (
legumă conservată în
saramură sau în
oțet). – Cf.
saramură.