mái (máiuri),
s.n. – Pisălog. – Mr.
mal’u, megl.
mal’. Lat.
malleus (Diez, I, 258; Pușcariu 1057; Candrea-Dens., 1038; REW 5268), cf.
alb.
maj (Meyer 235), it.
maglio, prov.
malh, fr.
mail, cat.
mall, sp.
majo, port.
malho. – Der.
măior, s.n. (mai
mic), der. în
rom. (după Candrea-Dens., 1039,
direct din lat.
malleolus);
măiug, s.n. (mai, pisălog). Sb.
malj poate proveni din
rom. (Candrea,
Elemente, 403) sau din it.; sb.
maljuga poate proveni din
rom. sau să fie der. în interiorul sb. (după Cihac, II, 133
ar fi
sursa rom.).