învelí (învelésc, învelít),
vb. –
1. A înfășura. –
2. A acoperi, a pune ceva deasupra. –
3. A
umple. –
4. A înfășura urzeala pe
sulul războiului. –
5. A da la
piuă. – Var.
învăli. Mr.
anvălescu, anvalire, megl.
anváles, anvăliri. Sl.
valiti (Cihac, II, 106;
DAR), cf.
val, și bg.
valjam. Accepțiile
apar și în sl. și se explică toate plecîndu-se de la
ideea de
bază, aceea de „
sul”. Der. din lat. *
invelāre (Meyer,
Alb. St., IV, 105), nu este posibilă. Der.
învelitoare (var.
învelitură), s.f. (ceea ce servește la învelit sau acoperit; husă; cuvertură,
pătură;
capac; acoperiș);
înveliș, s.n. (
obiect care servește la învelit;
capac; husă; acoperiș);
învelit, adj. (acoperit; pieptănat; căptușit;
bătut în
piuă; rotofei).