grădínă (grădíni),
s.f. –
Suprafață de
teren arabil pe care se cultivă
legume,
flori sau
pomi fructiferi. – Mr., megl.
gărdină. Bg., sb.
gradina (Cihac, II, 115; Meyer 119;
DAR), cf.
gard, și
alb.
gradinë. – Der.
grădinar, s.m. (
persoană care se ocupă de cultivarea unei
grădini), cf. bg.
gradinar (Conev 76), sb.
gradinarĭ;
grădinăreasă (var.
grădinăriță), s.f. (
femeie care se ocupă de cultivarea unei
grădini;
soție de grădinar);
grădinăresc, adj. (de grădină);
grădinări, vb. (a cultiva sau a îngriji
grădini);
grădinărie, s.f. (horticultură);
grădinărit, s.n. (horticultură).