Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția vine definiție dex
vine
găsește rime pentru
vine
Urmatoarele cuvinte sunt apropiate de cuvantul cautat:
bine
,
cine
,
fine
,
mine
,
sine
,
ține
,
vice
,
vice
,
vie
,
vin
,
vina
,
vină
,
vinde
,
vini
,
vino
,
vint
Cuvinte apropiate:
bine
,
cine
,
fine
,
mine
,
sine
,
ține
,
vice
,
vice
,
vie
,
vin
,
vina
,
vină
,
vinde
,
vini
,
vino
,
vint
a avea pe vino-ncoa’
expr.
a fi
frumos
/
atrăgător
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia vine
APĂ VÍE
s. v.
acid
azotic
,
acid
nitric
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia vine
argínt-viu
s. n.,
art
.
argíntul
-
viu
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia vine
așa mai vii de acasă
expr.
acum
ești
rezonabil
/
credibil
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia vine
beli-mi-ai venit!
expr. (vulg., glum.)
bine
ai
venit
!
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia vine
cine a băut apă de la boierul ăsta mai vine și mai bea
prov. (deț.)
cine
a
fost
o dată la
pușcărie
va
reveni
acolo
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia vine
CONTEMPLARE VÍE
s. v.
intuiție
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia vine
DU-TE-VÍNO
s. (pop.)
treapăd
.
(
Era
un ~
continuu
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia vine
du-te-víno
s. n.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia vine
e pevine
expr. (glum.)
vine
imediat
!;
trebuia
să
apară
din
clipă
-n
clipă
!
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia vine
FOC VÍU
s. v.
zona
zoster
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia vine
INTUIRE VÍE
s. v.
intuiție
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia vine
nou-venít
adj. m., s. m., pl.
nou
-
veníți
,
art
.
nou
-
veníții
;
f. sg.
nou
-
venítă
, g.-d.
art
.
nou
-
venítei
, pl.
nou
-
veníte
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia vine
OPERĂ VÍE
s. v.
carenă
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia vine
VẤNĂ
,
vine
, s.f.
I. 1.
Vas
sangvin
de
diferite
mărimi
, care
duce
sângele
de la
organe
și
țesuturi
la
inimă
;
p. gener.
(fam.)
orice
vas
sangvin
;
venă
(
1
). ♢ Expr.
a-i
îngheța
(sau
a i se
slei
)
cuiva
sângele
în vine
= a-l
cuprinde
pe cineva
groaza
, a
încremeni
de
frică
.
2.
(Pop.)
Fibră
musculară
;
tendon
,
zgârci
;
mușchi
. ♢
Vână
de
bou
=
cravașă
făcută
din
ligamentul
cervical
posterior
al
boului
;
p. ext.
baston
de
cauciuc
folosit
de cei care
mențin
ordinea
publică
. ♢
Loc
. adj.
Tare
(sau
bun
)
de
vână
=
puternic
,
viguros
.
Slab
de
vână
=
neputincios
,
slăbănog
. ♢ Expr.
A fi
numai
vână
= a fi
sprinten
,
agil
,
puternic
.
3.
(Pop.)
Parte
a
piciorului
cuprinsă
între
genunchi
și
gleznă
;
gambă
. ♢
Loc
. adj. și adv.
Pe
(sau
în
)
vine
= (
despre
pantaloni
)
lăsați
sau
căzuți
mai
jos
de
talie
;
spre
genunchi
; (
despre
oameni
) cu
pantalonii
lăsați
sau
căzuți
. ♢
Loc
. adv.
pe vine
=
ghemuit
, cu
genunchii
îndoiți
,
sprijinind
greutatea
corpului
pe
gambe
. ♢ Expr. (
Reg
.; în
legătură
cu
verbe
de
mișcare
)
Cu
coada
între
vine
=
umilit
,
rușinat
.
II. 1.
Pătură
minerală
continuă
infiltrată
între
celelalte
straturi
ale
solului
;
filon
. ♦
Pânză
subterană
de
apă
.
2.
Șuviță
,
coloană
de
lichid
;
p. ext.
dâră
. ♢
Vâna
apei
=
curentul
,
șuvoiul
apei
.
3.
(
Bot
.)
Nervură
. ♦
Fiecare
dintre
ramificațiile
rădăcinii
unui
copac
. – Lat.
vena
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia vine
VÂNĂ
s.
1.
venă
.
2.
vână
de
bou
= (prin Mold.)
salamastră
.
3.
(GEOL.)
filon
.
(O ~ de
aur
.)
4.
v.
pânză
.
5.
v.
dungă
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia vine
VÂNĂ
s. v.
cartilaj
,
gambă
,
ligament
,
nervură
,
puls
,
tendon
,
undă
pulsatilă
,
zgârci
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia vine
vână
(
vas
sangvin
,
tendon
,
gambă
,
pânză
sau
coloană
de
apă
) s. f., g.-d.
art
.
vínei
;
pl.
víne
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia vine
VÂNĂ víne
f.
1)
Vas
sangvin
prin care
sângele
circulă
spre
inimă
;
venă
. ♢
~
portă
vâna
care
primește
sângele
din
organele
abdominale
și-l
duce
în
ficat
.
Vine
cave
cele
două
vine care
aduc
sângele
în
auriculul
drept
al
inimii
.
Vine
pulmonare
vine ce se
deschid
în
auriculul
stâng
și
ale
căror
ramificații
străbat
plămânii
.
A avea
sânge
în vine
a fi
energic
,
plin
de
viață
.
A-i
îngheța
(
sau
a i se
slei
)
cuiva s
â
ngele în vine
a se
speria
foarte
tare
; a fi
cuprins
de
frică
. 2)
pop. (la
om
și la unele
animale
)
Țesut
cărnos
contractil
care
asigură
mișcarea
corpului
și a
organelor
lui;
mușchi
. ♢
Tare
de ~
(
sau
vârtos
la ~
)
înzestrat
cu o
mare
putere
fizică
;
puternic
;
voinic
.
Slab
de ~
lipsit
de
putere
fizică
;
slăbănog
.
A fi
numai
~
a) a fi
musculos
; b) a fi
foarte
iute
. 3)
mai
ales
la pl. pop
.
Parte
a
piciorului
dintre
genunchi
și
gleznă
;
gambă
. ♢
A se
lăsa
(
sau
a
ședea
)
pe vine
a
sta
cu
genunchii
îndoiți
fără
a se
sprijini
de ceva.
A i se
muia
vinele
(
sau
picioarele
)
cuiva
a fi
cuprins
de
slăbiciune
.
Cu
coada
între
vine
cuprins
de
rușine
. 4)
Masă
compactă
și
continuă
de
substanță
minerală
sau de
roci
eruptive
aflată
în
crăpăturile
scoarței
terestre
;
filon
.
~
auriferă
. 5)
Strat
de
apă
care se
găsește
în
interiorul
solului
;
pânză
subterană
de
apă
. 6)
Șuviță
de
lichid
. 7)
bot
.
Fiecare
dintre
ramificațiile
vaselor
purtătoare
de
sevă
pe
suprafața
unei
frunze
. [G.-D.
vinei
] /<lat.
vena
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia vine
VENÍ,
vin
,
vb.
IV
. Intranz.
1.
A se
deplasa
înspre
persoana
care
vorbește
sau
despre
care se
vorbește
; a se
apropia
de un
loc
, de o
așezare
;
p. ext.
a
merge
, a
trece
pe
lângă
sau printr-un
anumit
loc
. ♢ Expr.
Du
-te-
vino
subst. =
mișcare
,
circulație
intensă
,
neîntreruptă
și în
ambele
sensuri
.
Vino
-ncoace
subst. =
a
)
farmec
,
drăgălășenie
,
atracție
irezistibilă
;
b
) (
rar
)
ademenire
,
ispită
,
păcat
. ♦ A
merge
împreună
cu cineva sau în
urma
cuiva. ♢ Expr. (Pop.)
A
veni
după cineva
= a se
căsători
cu cineva. ♦ A
intra
(în
locul
, în
spațiul
unde se
află
vorbitorul
). ♢ Expr. (Pop.)
A
veni
în
slujbă
= a se
angaja
, a
intra
în
slujba
cuiva. ♦ (
Despre
ape
) A
curge
(la
vale
); a
inunda
, a se
revărsa
. ♢ Expr. (Pop.)
A
veni
mare
= a-și
ridica
mult
nivelul
, a se
umfla
, a
crește
, a se
revărsa
. ♦ A se
deplasa
la
suprafața
apei
dintr-un
punct
mai
îndepărtat
către
unul
mai
apropiat
. ♦ A
merge
, a se
deplasa
, a
zbura
prin
aer
dintr-un
punct
mai
îndepărtat
către
unul
mai
apropiat
. ♦ A
năvăli
asupra
sau
împotriva
cuiva.
2.
A
sosi
, a
ajunge
undeva
sau la cineva (
pornind
dintr-un
punct
anumit
). ♢ Expr.
A
veni
pe
lume
= a se
naște
. ♦ (
Despre
obiecte
) A fi
adus
,
trimis
,
expediat
de cineva, de
undeva
. ♦ (
Despre
publicații
) A
sosi
periodic
undeva
, a fi
difuzat
. ♦ (
Despre
zgomote
,
cuvinte
,
mirosuri
etc.) a
ajunge
(până) la
persoana
care
vorbește
sau la
ființa
despre
care se
vorbește
ori într-un
loc
determinat
.
3.
A se
duce
în
vizită
(sau în
treacăt
la cineva sau
undeva
, a
trece
pe la cineva; a se
prezenta
;
p. ext.
a
apărea
, a se
ivi
. ♢ Expr.
A-i
veni
(cuiva)
lacrimile
= a
plânge
sau a fi
gata
să
plângă
.
A-i
veni
(cuiva)
în
(sau
prin
)
minte
(sau
cap
) = a se
gândi
dintr-o dată la ceva, a-și
aminti
de ceva.
Ce-i vine cuiva pe
limbă
= ce
exprimă
cineva
spontan
și
fără
discernământ
într-un
moment
de
surescitare
.
Cum
(sau
ce
)
îi vine cuiva la
gură
= cu
termeni
ireverențioși
, cu
definitie
/insult">
insulte
.
4.
A
urma
după
altcineva
sau după
altceva
; a
succeda
. ♢ Expr.
Anul
(sau
luna
,
săptămâna
etc.)
ce vine
=
anul
(sau
luna
,
săptămâna
etc.) care
urmează
imediat
după
cea
în
curs
. ♦ A
urma
în
grad
sau în
rang
după...; a fi
situat
pe o
anumită
treaptă
într-o
ierarhie
, după...
5.
A-și avea
originea
; a
proveni
, a
purcede
; a
izvorî
; a se
trage
(din..); a
deriva
. ♦ A
decurge
(ca o
consecință
).
6.
A
sosi
în
locul
unde
trebuie
să se
afle
, unde se
cuvine
să fie, unde este
așteptat
. ♢ Expr. (
Așa
sau
acum
)
mai
vii
de-
acasă
=
începi
să
înțelegi
, să
fii
mai
conciliant
, mai
îngăduitor
.
A-i
veni
mintea
la
cap
(sau
la
loc
) = a se
potoli
, a se
cuminți
.
A-i
veni
(cuiva)
inima
la
loc
sau
a-și
veni
în
fire
= a se
calma
, a se
liniști
.
A-i
veni
(cuiva)
numele
= a
muri
(
undeva
,
departe
). (În
imprecații
)
Veni
-ți-
ar
numele
!
7.
(
Despre
așezări
,
locuri
,
construcții
) A fi
situat
într-un
anumit
loc
sau într-o
anumită
poziție
. ♦ A
ajunge
până la...; a
atinge
.
8.
A se
vedea
, a se
pomeni
, a
ajunge
într-o
anumită
poziție
,
situație
,
stare
. ♢ Expr.
A
veni
în
nas
= a
cădea
(cu
fața
în
jos
).
A-i
veni
(cuiva)
nu
știu
cum
, se
spune
când
cineva se
află
într-o
situație
neplăcută
,
jenantă
,
penibilă
.
A
veni
la
putere
= a
prelua
puterea
politică
într-o
țară
.
A
veni
vorba
de
(sau
despre
)
cineva
sau
ceva
= a
ajunge
cu
discuția
la un
anumit
subiect
.
A
veni
la
vorba
(sau
la
cuvântul
, la
spusele
)
cuiva
= a
recunoaște
(prin
desfășurarea
ulterioară
a
lucrurilor
) că
prevederile
cuiva (cu care nu a
fost
de
acord
) s-au
adeverit
, că
sfaturile
pe care
le
-a
dat
(
fără
a fi
definitie
/urma">
urmate
) au
fost
bune
.
Vorba
vine,
se
spune
despre
o
afirmație
care nu
corespunde
realității
.
Cum
vine asta ?
se
spune
pentru
a-și
arăta
nedumerirea
sau
nemulțumirea
în
legătură
cu ceva.
9.
(
Despre
întâmplări
,
evenimente
,
fenomene
) A se
produce
, a se
întâmpla
, a avea
loc
. ♦ (
Despre
unități
de
timp
) A
sosi
(în
succesiune
normală
). ♢ Expr. (Pop.)
Vine un
an
(de
când
...)
= se
împlinește
un
an
(de
când
...).
A-i
veni
cuiva
ceasul
= a
sosi
pentru
cineva
momentul
decisiv
sau
moartea
.
10.
(
Despre
gânduri
,
sentimente
,
senzații
etc.) A
cuprinde
, a pune
stăpânire
, a
preocupa
pe cineva. ♢ Expr.
A-i
veni
(cuiva)
toți
dracii
= a se
înfuria
, a se
mânia
.
Ce ți-a
venit
(
să
sau
de
)? se
spune
când
cineva
face
un
lucru
ciudat
,
nepotrivit
,
nesăbuit
.
Cum
îi vine
(cuiva) =
cum
îi
place
,
cum
vrea
,
cum
îi
convine
.
A-i
veni
(cuiva)
la
îndemână
(sau
la
socoteală
) = a-i
conveni
, a-i fi pe
plac
.
11.
(
Despre
încălțăminte
,
îmbrăcăminte
) A fi pe
măsura
cuiva, a se
potrivi
;
p. ext.
a-i
ședea
cuiva
bine
(sau
rău
). ♦ (Înv., în
construcții
negative
) A se
potrivi
, a
cadra
.
12.
A-i
reveni
sau a i se
cuveni
cuiva ceva (de
drept
, printr-o
împărțeală
etc.). ♦ A
reprezenta
rezultatul
unei
măsurători
, al unui
calcul
.
13.
(Pop.) A se
afla
într-o
anumită
legătură
de
dependență
, de
rudenie
etc. (cu cineva). [Prez. ind. și:
viu
] – Lat.
venire
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia vine
VENÍ
vb.
1.
v.
ajunge
.
2.
v.
sosi
.
3.
v.
lua
.
4.
v.
apropia
.
5.
v.
întoarce
.
6.
v.
intra
.
7.
v.
înfățișa
.
8.
v.
pofti
.
9.
v.
năvăli
.
10.
v.
izvorî
.
11.
v.
face
.
12.
v.
situa
.
13.
a-i
ajunge
, (
reg
.) a-i
bate
.
(
Iarba
îi ~ până la
mijloc
.)
14.
a
ajunge
, (
reg
.) a
scăpa
.
(A ~ la
putere
.)
15.
v.
cuprinde
.
16.
v.
năzări
.
17.
v.
surveni
.
18.
v.
deriva
.
19.
a i se
potrivi
, (Transilv.) a i se
vâji
.
(
Pantoful
îi ~.)
20.
v.
potrivi
.
21.
v.
costa
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia vine
VENÍ
vb. v.
angaja
, avea,
băga
,
cadra
,
cădea
,
cântări
,
conveni
,
corespunde
,
costa
,
cuveni
,
decurge
,
face
, fi,
intra
,
încadra
,
înțelege
,
învoi
,
merge
,
potrivi
,
preface
,
proveni
,
reieși
,
reveni
,
rezulta
,
schimba
,
tocmi
,
transforma
,
urma
,
vârî
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia vine
A veni
≠ a (se)
duce
, a
pleca
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia vine
vení
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.
vin
,
1 pl.
vením
,
imperf. 3 sg.
veneá
;
conj. prez. 3 sg. și pl.
vínă
;
imper. 2 sg.
víno
;
ger
.
venínd
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia vine
A VENÍ vin
intranz.
1)
(
despre
oameni
,
animale
,
vehicule
etc.)
A se
mișca
, apropiindu-se de
ținta
mișcării
.
~
spre
casă
. 2)
(
despre
persoane
,
vehicule
,
fenomene
ale
naturii
)
A fi într-un
anumit
loc
după
parcurgerea
unei
distanțe
; a
sosi
; a
ajunge
.
Trenul
a
venit
în
gară
.
♢
~ la
spartul
târgului
a
sosi
prea
târziu
.
~ cu
sufletul
la
gură
(
sau
într-un
suflet
) a
veni
în
fuga
mare
.
A-i ~
ceasul
a
muri
. 3) A se
întoarce
, a
reveni
la
locul
de mai
înainte
.
Păsările
vin
la
cuiburile
lor
. 4)
A-și avea
originea
; a
proveni
. 5)
(
despre
îmbrăcăminte
,
încălțăminte
)
A se
potrivi
bine
; a fi pe
măsura
cuiva.
Pantofii
îi
vin
bine
.
6)
(
despre
ape
)
A
ajunge
până la o
înălțime
oarecare
. 7)
(
despre
sunete
,
zgomote
etc.)
A
ajunge
la
urechea
cuiva. /<lat.
venire
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia vine
vení (vin, -ít),
vb. –
1.
A
merge
către
, a se
apropia
de. –
2.
A
sosi
. –
3.
A se
prezenta
, a
face
o
vizită
. –
4.
A se
învoi
, a
cădea
la
învoială
. –
5.
A
așeza
, a
potrivi
. –
6.
A se
afla
, a fi
situat
. –
7.
A
purcede
, a
proveni
. –
8.
A se
umfla
, a
crește
apa
unui rîu. –
9.
A se
potrivi
. –
10.
A
izvorî
, a
emana
. –
11.
A
trece
, a se
transmite
. –
12.
A
interesa
, a
privi
. –
13.
A se
produce
, a se
face
. –
14.
A se
deștepta
, a se
manifesta
. –
15.
A avea
dispoziție
, a avea
chef
. –
16.
A se
petrece
, a se
întîmpina
. –
17.
A
surveni
, a
ataca
. –
18.
A
ieși
. –
19.
(
Popular
, cu
după
) A
accepta
o
tînără
în
căsătorie
. – Mr.
vin
, vińu, vinit, vinire,
megl.
vin
(iri),
istr.
viru.
Lat.
venῑre
(Pușcariu 1887; REW 9200), cf. vegl.
vener
,
it.
venire
,
prov., fr., sp.
venir,
cat.
vindre,
port
.
vir
.
– Der.
venire
,
s.f. (
venită
;
sosită
);
venit
,
s.n. (
venire
;
sosire
; cîștig,
rentă
);
venitură
,
s.f. (
aluviune
;
venetic
);
viitor
,
adj. (care vine; s.n.,
timpul
care
urmează
prezentului
), var. înv.
viitoriu,
format
pornind
de la subj.
să
viu
, să
vie
,
ca
puitor
‹
pune
;
viitorime
,
s.f. (
posteritate
);
viitorie
, s.f. (înv.,
viitor
);
viitură
,
s.f. (
venire
;
umflare
,
creștere
apei
). – Din
rom
.
provine
rut.
wenit
„
rentă
” (Miklosich,
Wander.,
20). Der. neol.
conveni
,
vb., v. mai
sus
;
contraveni
,
vb.;
contravenți(un)e
, s.f.;
deveni
,
vb.;
interveni
,
vb.;
intervenți(un)e,
s.f.;
preveni
,
vb.;
preveniență,
s.f. (
atenție
);
prevenit
,
s.m. (
acuzat
);
prevenitor
,
adj. (
atent
);
preventiv
,
adj.;
prevențiune
,
s.f. (
închisoare
preventivă
);
proveni
,
vb.;
proveniență
,
s.f.;
supraveni
,
vb.;
reveni
,
vb.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia vine
VENI-
v.
venă
.
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia vine
VÍNO
interj.
hai
!,
haide
!, (înv.)
ni
!
(
Vino
încoace
!)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia vine
VINO-NCOÁCE
s. v.
sex
-appeal.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia vine
vino-ncoáce
s. n.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia vine
vînă (víne),
s.f. –
1.
Vas
sangvin
. –
2.
Filon
, zăcămînt. –
2.
Nervură
. –
4.
Tendon
. –
5.
Mușchi
,
pulpă
. –
6.
(Arg.)
Penis
. – Mr., megl.
vină
,
istr.
virę
. Lat.
vēna
(Pușcariu 1888; REW 9185), cf. vegl.
vaina
,
it., prov., cat., sp.
vena
,
fr.
veine,
port
.
veia.
– Der.
vînar
,
s.n. (
curea
de
ham
sau de șa);
vînare,
s.f. (
cordon
de
păr
de
capră
, cu care se
leagă
ițarii
pe
pulpă
), în Trans.;
vînos
,
adj. (
puternic
,
robust
);
venos
,
adj., din fr.
veineux.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia vine
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK