definiția targă definiție dex

targă

găsește rime pentru targă
Urmatoarele cuvinte sunt apropiate de cuvantul cautat: larga, margă, pârgă, șargă, tagă, tagă, taiga, tanga, tara, tară, tarbă, tarcă, targă, tarla, tartă, tarță, tărca, tărgăi, tângă, târă, târfă, târg, târgar, târgaș, târlă, târmă, târnă, târsă, târșă, târtă, țargă, vargă, vargă, vărga
Cuvinte apropiate: larga, margă, pârgă, șargă, tagă, tagă, taiga, tanga, tara, tară, tarbă, tarcă, targă, tarla, tartă, tarță, tărca, tărgăi, tângă, târă, târfă, târg, târgar, târgaș, târlă, târmă, târnă, târsă, târșă, târtă, țargă, vargă, vargă, vărga

TÁRGĂ

, tărgi, s.f. 1. Pat portativ cu care se transportă răniți și bolnavi; mică platformă portativă de scânduri, de nuiele etc., care servește la căratul diferitelor materiale. ♦ (Rar) Tamar. 2. (În expr.) A trage targa pe uscat = a fi strâmtorat bănește, a o scoate greu la capăt; a trage mâța de coadă. – Cf. bg. targa.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia targă

TÁRGĂ

s. 1. v. brancardă. 2. (Mold. și Bucov.) patașcă, (Transilv.) părângă, șireglă. (~ pentru transportat materiale.)
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia targă

TÁRGĂ

s. v. codârlă, coș, fund, năsălie, paner, tamar.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia targă

tárgă

s. f., g.-d. art. tărgii; pl. tărgi
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia targă

TÁRG//Ă tărgi

f. 1) Pat portativ constând dintr-o pânză tare, bine întinsă și fixată pe două bare paralele de lemn sau de metal, folosit pentru transportul bolnavilor și al răniților; brancardă. 2) Mică platformă portativă de nuiele, folosită pentru căratul greutăților la o distanță mică. ♢ A trage ~a pe uscat a fi în criză pecuniară; a avea greutăți de ordin material. [G.-D. tărgii] /<germ. Trage
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia targă

tárgă (tắrgi),

s.f. – Pat, brancardă, năsălie. Origine incertă. Se consideră în general drept der. din germ. Trage, prin intermediul pol. tragi „tomberon”, slov. traglje „targă”, mag. taraglya (Cihac, II, 402; Philippide, Principii, 141; Tiktin; Candrea); dar această ipoteză prezintă dificultăți fonetice. Este posibil it. targa „scut mare”, fiind scutul singur sau susținut de două lemne sau lănci, forma cea mai simplă a tărgii vechi. Der. din gr. *τάργη în loc de ταράγνη (Diculescu, Elementele, 469) sau din lat. tragŭla (Giulgea, Dacor., II, 820) este și mai dificilă.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia targă
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar