Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția spetele definiție dex
spetele
găsește rime pentru
spetele
Urmatoarele cuvinte sunt apropiate de cuvantul cautat:
spetele
Cuvinte apropiate:
spetele
spetéle
s.f. pl. (
reg
.)
platcă
(la
cămășile
bărbătești
).
Dictionar: Dictionar de arhaisme si regionalisme - DAR
|
definitia spetele
a avea o față de confort trei / de melc obosit / de gură de canal / de spate de bloc / de biscuite tăiat / de buzunar întors
expr. (iron.)
a fi
urât
, a avea
fizionomie
neplăcută
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia spetele
a avea spate tare
expr.
a avea
sprijin
/
protecție
din
partea
unor
persoane
importante
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia spetele
a cădea pe spate
(în
fața
cuiva)
expr. (iron.)
a
admira
, a
venera
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia spetele
a da la spate
expr.
a
fura
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia spetele
a face pluta pe spate
expr. (intl.)
a fi
înecat
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia spetele
a intra prin dos / prin spate
expr. (d.
bărbați
)
a
practica
sexul
anal
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia spetele
a întoarce nasul / spatele
(cuiva) expr.
a
ignora
ostentativ
(
pe cineva
).
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia spetele
din spate liceu, din față muzeu
expr. pe
jumătate
admirativă
și pe
jumătate
peiorativă
,
expresia
este
folosită
pentru
descrierea
unei
femei
care se
apropie
de
senectute
,
dar
care are un
trup
bine
conservat
și,
privită
din
spate
, pare mai
tânără
decât
este în
realitate
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia spetele
din spate regină, din față ruină
expr.
v.
din
spate
liceu
, din
față
muzeu
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia spetele
la spate păpușă, la față mătușă
expr. pe
jumătate
admirativă
și pe
jumătate
peiorativă
folosită
pentru
descrierea
unei
femei
care se
apropie
de
senectute
,
dar
are un
trup
bine
conservat
și,
privită
din
spate
, pare mai
tânără
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia spetele
SPATA-DRÁCULUI
s. v.
ferigă
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia spetele
spáta-drácului
s. f.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia spetele
SPÁTĂ,
(
I, III
)
spate
,
(
II
)
spete
,
s.f.
I.
Piesă
la
războiul
de
țesut
formată
dintr-un
sistem
de
lamele
paralele
fixate
la
ambele
capete
,
formând
un
fel
de
pieptene
cu
două
rădăcini
printre
dinții
căruia
trec
firele
de
urzeală
. ♦
Bețișor
peste
care se
petrec
ochiurile
când
se
împletește
o
rețea
sau o
plasă
.
II. 1.
Porțiune
a
scapulei
care
susține
articulația
umărului
;
p. ext.
regiunea
corespunzătoare
a
corpului
. ♢
Loc
. adj.
Lat în
spete
= cu
umeri
largi
,
spătos
,
voinic
. ♦
Os
lat care
susține
articulația
membrelor
la
animalele
patrupede
;
p. ext.
regiunea
corespunzătoare
a
corpului
.
2.
(
Reg
.)
Spătarul
scaunului
.
III.
(Înv.)
Sabie
cu
lamă
lungă
,
dreaptă
și
lată
, cu
două
tăișuri
. – Lat.
spatha.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia spetele
SPÁTĂ
s.
(ANAT.)
1.
(la
oameni
)
omoplat
,
scapulă
, (pop.)
lopățica
umărului
, (prin Transilv.)
lopătiță
, (
italienism
înv.)
spală
.
2.
(la
animale
) (
reg
.)
arm
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia spetele
SPÁTĂ
s. v.
gater
,
joagăr
,
paloș
,
rezemătoare
,
sabie
,
spadă
,
spate
,
spătar
,
spetează
,
spinare
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia spetele
spátă
(
piesă
la
războiul
de
țesut
,
spadă
) s. f., pl.
spáte
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia spetele
spátă
(
os
;
spetează
) s. f., g.-d.
art
.
spétei
;
pl.
spéte
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia spetele
SPÁT//Ă
2
~e
f.
Piesă
la
războiul
de
țesut
prin care se
trec
firele
de
urzeală
și cu care se
îndeasă
firele
bătăturii
. /<lat.
spatha
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia spetele
SPÁT//Ă
1
spéte
f.
1)
(la
om
)
Os
lat
triunghiular
, care
constituie
partea
posterioară
a
articulației
umărului
;
omoplat
. 2)
Porțiune
a
corpului
din
regiunea
acestui
os
.
♢ Lat în
spete
spătos
,
robust
.
~a-
dracului
varietate
de
ferigă
cu
frunze
foarte
dințate
. 3)
(la
animale
)
Os
lat care se
află
în
partea
de
sus
a
membrelor
anterioare
. 4)
Parte
a
corpului
din
regiunea
respectivă
. 5)
rar
Spetează
a
scaunului
. /<lat.
spatha
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia spetele
SPÁTĂ
s.f.
Bractee
care
acoperă
florile
în
faza
de
boboc
. [< lat.
spatha
, cf. fr.
spathe
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia spetele
SPÁTĂ
s. f.
bractee
mare
, în
formă
de
sac
, care
învelește
spadicele
, în
faza
de
boboc
. (< fr.
spathe
, lat.
spatha
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia spetele
SPÁTE,
spate
,
s.n.
1.
Partea
posterioară
a
corpului
omenesc
, de la
umeri
până la
șale
;
partea
superioară
a
corpului
animalelor
,
cuprinzând
regiunea
coloanei
vertebrale
dintre
articulațiile
membrelor
;
spinare
. ♢
Loc
. adv.
În
(sau
pe
)
spate
= pe
umeri
sau pe
partea
dorsală
a
corpului
; în
spinare
.
Pe
spate
=
a)
culcat
cu
fața
în
sus
;
b)
spre
ceafă
.
Din
(sau
la, pe la, de la, în
)
spate
= în (sau din)
urmă
. ♢ Expr.
A
întoarce
cuiva
spatele
= a nu mai
vrea
să
știe
de cineva sau de ceva; a
deveni
indiferent
.
A-l
strânge
pe cineva în
spate
=
a)
se
spune
când
o
haină
este
prea
mică
pentru
cineva;
b)
se
spune
când
cineva se
înfioară
de
frig
sau de
spaimă
ori
când
este
preocupat
de un
lucru
dificil
.
A nu
ști
nici cu
spatele
= a nu
ști
nimic
despre
ceva, a nu avea
habar
.
A avea
spate
(
tare
)
= a avea
sprijin
,
protecție
.
A da
(un
pahar
cu
băutură
)
pe
spate
= a
bea
repede
și dintr-o dată, pe
nerăsuflate
.
A
arunca
ceva pe
(sau
în
)
spatele
cuiva
= a
arunca
vina
,
responsabilitatea
pe cineva. (Fam.)
Mă
doare
în
spate
=
puțin
îmi
pasă
,
mă
lasă
indiferent
. ♦
Procedeu
de
înot
pe
spate
(
1
);
probă
sportivă
de
înot
care
folosește
acest
procedeu
.
2.
Parte
a unor
obiecte
opusă
feței
;
parte
a unei
așezări
,
formații
etc.,
opusă
direcției
spre
care este
orientată
. ♦
Parte
a unei
haine
care
acoperă
spatele
(
1
). ♦ Ceea ce se
află
în
spatele
(
2
) unei
așezări
, unui
obiect
etc.
3.
Spătarul
,
speteaza
scaunului
;
rezemătoare
. [Pl. și :
spete
] – Lat.
spathae
(pl. lui
spatha
).
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia spetele
SPÁTE
s. v.
cont
,
seamă
,
socoteală
,
spătar
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia spetele
SPÁTE
s.
1.
spinare
, (pop.)
spată
, (
reg
.) șa, (înv. și fam.)
cârcă
.
(A
lua
ceva în ~.)
2.
rezemătoare
,
spătar
,
spetează
, (înv. și
reg
.)
spată
. (~
la un
scaun
.)
3.
dos
.
(În ~
le
casei
.)
4.
dos
,
fund
.
(În ~
le
curții
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia spetele
spáte
s. n., pl.
spáte
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia spetele
SPÁTE ~
n.
1)
(la
om
și la
animale
)
Parte
a
corpului
situată
de-a
lungul
coloanei
vertebrale
(de la
baza
gâtului
până la
șale
);
spinare
.
♢ În ~
pe
partea
dindărăt
a
corpului
.
Pe ~
culcat
cu
fața
în
sus
.
Din (
sau
la, pe la, de la, în) ~
din (sau în)
urmă
; din
dos
.
Adus
de ~
încovoiat
,
îndoit
.
A-i
întoarce
cuiva ~
le
a se
supăra
pe cineva.
Pe la ~
(sau
pe la ~
le
cuiva
)
fără
știrea
cuiva.
A nu
ști
nici cu ~
le
a nu avea nici o
idee
despre
ceva; a nu
bănui
nimic
.
A fi
(sau
a
sta
)
cu
grija
(
sau
cu
frica
) în ~
a fi tot
timpul
neliniștit
.
A
arunca
ceva pe
(sau
în) ~
le
cuiva
a) a da
vina
pe cineva; b) a
lăsa
în
seama
altuia
anumite
obligații
.
A avea ~ (
tare
)
a fi
protejat
,
susținut
(de cineva). 2)
Probă
sportivă
de
înot
(cu
fața
în
sus
). 3)
Partea
dindărăt
a unui
obiect
;
dos
.
În ~
le
casei
.
4)
Teritoriu
aflat
în
urma
frontului
.
În ~
le
dușmanului
.
/<lat.
spatha
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia spetele
SPÉTE
s. pl. v.
greabăn
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia spetele
SPÉȚĂ
,
spețe
, s.f.
1.
Specie
.
2.
Pricină
adusă
spre
rezolvare
înaintea
unui
organ
de
jurisdicție
. ♢
Loc
. adv.
În
speță
= în
cazul
de
față
, în
cazul
dat
. – Cf. germ.
Spezies
, fr.
espèce
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia spetele
SPÉȚĂ
s.
1.
specie
.
(~
umană
.)
2.
v.
categorie
.
3.
v.
tip
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia spetele
SPÉȚĂ
s. v.
acțiune
,
cauză
,
judecată
,
proces
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia spetele
spéță
s. f., g.-d.
art
.
spéței
;
pl.
spéțe
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia spetele
SPÉȚ//Ă ~e
f.
1)
v.
SPECIE
.
2)
jur
.
Problemă
litigioasă
prezentată
spre
soluționare
în
fața
unui
organ
judiciar
.
♢ În ~
în
cazul
dat
. /<lat.
species
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia spetele
SPÉȚĂ
s.f.
Specie
. [Pl.
-țe
. / cf. fr.
espèce
, lat.
species
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia spetele
SPÉȚĂ
s. f.
1.
specie
. 2. (
jur
.)
pricină
supusă
spre
rezolvare
unui
organ
de
jurisdicție
. o în ~ = în
cazul
dat
. (< germ.
Spezies
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia spetele
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK