sănătáte (sănătắți),
s.f. –
1. Stare generală bună a
organismului. –
2. Sănătate (1)
publică. –
3. Salut,
formulă de
salut. –
4. Toast. –
5. Gata,
nimic mai
mult! (
funcție de interj.). – Mr.
sînătate, megl.
sănitati. Lat.
sanĭtatem (Pușcariu 1509; REW 7580), cf.
alb.
šendet (Meyer 405; Philippide, II, 653), it.
sanità, prov.
santat, fr.
santé. Pentru ultimul sens, cf.
pace. – Der.
sănătos, adj. (
teafăr;
salutar,
salubru;
întreg,
fără defect;
intact,
incoruptibil;
teribil,
respectabil), mr.
sînătos, megl.
sînitos, din lat.
*sanĭtōsus (Meyer,
Alb. St., IV, 35; Pușcariu 1519; REW 7580a), cf.
nap.
sanetuse, campid.
sanidozu, cuvînt de
uz comun (
ALR, I, 131);
nesănătos, adj. (
fără sănătate,
morbos,
bolnav);
sănătoasa, s.f. (fam.,
fugă,
scăpat);
poate prin
aluzie la
proverbul fuga-i rușinoasă dar e sănătoasă;
însănătoși (var.
sănătoșa), vb. (a se
face bine, a se
vindeca);
sunătoare (var.
sănătoare, sănitoare), s.f. (
pojarniță,
inimioară,
Hypericum perforatum;
numele altor plante,
Crepis foetida,
Helianthemum mobile, Hyosciamus
niger, Gnaphalium dioicum),
datorită virtuților sale curative,
alterată fonetic prin
etimologie populară considerîndu-se der. de la
a suna (Pușcariu,
Lr., 17; după Tiktin și
Candrea, din lat.
sanatōria, cu
aceeași modificare). – Der. neol.
sanatoriu, s.n.,
fin fr.
sanatorium;
sanitar, adj., din fr.
sanitaire;
sănicioară, s.f. (
iarba-frîntului,
Sanicula europaea),
probabil intrepretarea neol. a
numelui științific al
planetei, cf. mag.
szaniczor (Tiktin).