definiția rana definiție dex

rana

găsește rime pentru rana
Urmatoarele cuvinte sunt apropiate de cuvantul cautat: ana, bană, brână, cana, cană, cană, dană, fana, frană, frâna, frână, hrană, kana, lană, lână, mana, mană, măna, mâna, mână, nana, nană, pana, pană, păna, până, prană, rabă, radă, rahnă, raia, raia, raină, rama, ramă, rana, rană, rand, randă, rang, rangă, rani, ranț, rapa, rara, rasa, rasă, rasna, rata, rată, rață, rază, razna, raznă, răni, răza, râcă, râhnă, râia, râlă, râma, râmă, rână, rânc, râncă, rând, râni, rânsă, rânză, râpă (pl. râpe), râpă (pl. râpi), râță, râvnă, râză, râznă, rină, rună, sana, tana, tană, vană, vâna, vână, vrană, zână
Cuvinte apropiate: ana, bană, brână, cana, cană, cană, dană, fana, frană, frâna, frână, hrană, kana, lană, lână, mana, mană, măna, mâna, mână, nana, nană, pana, pană, păna, până, prană, rabă, radă, rahnă, raia, raia, raină, rama, ramă, rana, rană, rand, randă, rang, rangă, rani, ranț, rapa, rara, rasa, rasă, rasna, rata, rată, rață, rază, razna, raznă, răni, răza, râcă, râhnă, râia, râlă, râma, râmă, rână, rânc, râncă, rând, râni, rânsă, rânză, râpă (pl. râpe), râpă (pl. râpi), râță, râvnă, râză, râznă, rină, rună, sana, tana, tană, vană, vâna, vână, vrană, zână

a învârti cuțitul în rană

expr. v. a se învârti ca un coi în căldare.

BROÁSCĂ,

broaște, s.f. I. Nume dat mai multor animale amfibii din clasa batracienilor, fără coadă, cu picioarele dinapoi mai lungi, adaptate pentru sărit, cu gura largă și ochii bulbucați. ♢ Expr. Ochi de broască = ochi bulbucați. ♢ Compus: broască-țestoasă = nume dat mai multor specii de reptile cu corpul închis într-o carapace osoasă, dintre care unele trăiesc pe uscat (Testudo graeca și hermanni), iar altele în apă (Emys orbicularis). II. 1. Compus: broasca-apei = plantă erbacee acvatică cu frunze lucioase, cufundate în apă, și cu flori verzui (Potamogeton lucens). 2. Plantă arborescentă exotică cu flori mari, galbene și cu frunze groase, cultivată ca plantă de ornament (Opuntia ficus indica). III. Mecanism montat la o ușă, la un sertar etc., pentru a le încuia cu ajutorul unei chei. – Lat. *brosca.

BROÁSCĂ

s. v. cap, căpățână, cioc, sovârf.

BROÁSCĂ

s. 1. (ZOOL.; Rana esculenta) (Ban.) mioarcă. 2. broască de iarbă (Hyla arborea) v. brotăcel. 3. (BOT.; Opuntia ficus indica) (reg.) limba-soacrei, palmă-cu-spini. 4. (BOT.) broasca-apei (Potamogeton lucens) = (Munt.) pașă. 5. (TEHN.) (prin Ban.) bravă, (prin Transilv.) zar. (~ la ușă.) 6. (TEHN.) (reg.) piuliță, tigaie. (~ la crângul morii.) 7. (TEHN.) brotac, căpătâi. (~ la roata morii.) 8. (TEHN.) (reg.) tigaie. (~ la cepul grindeiului morii.) 9. (TEHN.) tigaie. (~ la scrânciob.) 10. (TEHN.) cap, căpățână. (~ la masa dogarului.) 11. (TEHN.) drug. (~ la masa dulgherului.) 12. (TEHN.) șurubelniță, (reg.) gâscă. (~ la teasc.)

broáscă

s. f., g.-d. art. broáștei; pl. broáște

BROÁ//SCĂ2 ~ște

f. Încuietoare montată la o ușă, la un sertar etc., care se încuie și se descuie cu ajutorul unei chei. [G.-D. broaștei; Sil. broas-că] /<lat. brosca

BROÁ//SCĂ1 ~ște

f. 1) Animal amfibiu, fără coadă, cu gura largă și ochii bulbucați, cu picioarele din urmă mai lungi, adaptate pentru sărit. ♢ ~ râioasă broască nocturnă cu pielea acoperită cu negi, din care, la primejdie, se elimină un lichid iritant. ~ verde brotac. ~-țestoasă reptilă (terestră și acvatică), având corpul acoperit cu o carapace osoasă, sub care își poate trage capul și picioarele în caz de primejdie. Ochi de ~ ochi bulbucați. (A fi) plin de noroc ca ~sca de păr se spune despre cineva, căruia nu-i merge în viață. Când a face ~ păr nicicând; niciodată. 2) pop. Umflătură sub pielea gâtului; scrofulă. [G.-D. broaștei; Sil. broas-că] /<lat. brosca

BROÁ//SCĂ3 ~ște

f. Plantă decorativă exotică, cu frunze groase și cu flori mari, galbene. [G.-D. broaștei; Sil. broas-că] /<lat. brosca

broáscă (-ște),

s.f. – 1. Animal amfibiu batracian. – 2. Nopal (Opuntia ficus indica). – 3. Broscuță (sublinguală). – 4. Încuietoare la ușă; gaura cheii. – 5. Rindea lungă. – 6. Clin. – 7. Piese, organe sau părți ale unor ansambluri determinate, care servesc la susținerea altor piese, cum sînt suportul axei roții hidraulice; capitelul coloanelor, în construcțiile specifice. – Mr. broască, megl. broascăbroască țestoasă”. Lat. *brosca (Pușcariu 221; REW 1329; Candrea-Dens., 183; DAR); cf. alb. breskë, it. rospo (mil. arezz. brosco), ladin. rusk. Cuvîntul a fost considerat la început autohton (Miklosich, Slaw. Elem., 8; Cihac, II, 714), sau der. din gr. βρόθαϰος (Crețu 309). Pentru evoluția semantică de la „broască” la „încuietoare”, cf. Rohlfs, Quellen, 52 și Iordan, BF, VI, 169; imaginea broscuței este proprie și sp., ca și fr. grenouillette, it. ranella. Din rom. a trecut în ngr. μπράσϰα (Meyer, Neugr. Studien., 77; Murnu 36), săs. bruaskë. Der. broscan, s.m. (broască); broscănesc, adj. (de broaște); broscar, s.m. (poreclă dată persoanelor care mănîncă broaște); broscărie, s.f. (apă cu multe broaște); broscărime, s.f. (cantitate de broaște); broscaș, s.m. (definitie/tâmplar">tîmplar, dulgher); broschiță, s.f. (broderie cu fire în culori); broscoaică, s.f. (broască); broscoi, s.m. (broască; copil mic mucos; Arg., pistol); broscos, adj. (care are broaște din belșug); broștesc, adj. (de broaște); broștește, adv. (ca broaștele); broștet, s.n. (cantitate de broaște).

IARBA-RÁNEI

s. v. vătămătoare.

IARBĂ-DE-RÁNĂ

s. v. vindecea.

RÁñA NIA/

s. f. suprafață de eroziune ușor înclinată, acoperită cu pietrișuri de cuarț; glacis. (< sp. raña)

RÁNĂ,

răni, s.f. 1. Ruptură internă sau exterioară a țesutului unei ființe vii, sub acțiunea unui agent distrugător; leziune, plagă. ♢ Expr. Bun de pus la rană, se spune despre un om foarte bun. A pune sare pe rană = a întărâta pe cineva, a stârni lucrurile, agravând situația. A pune degetul pe rană = a găsi și a arăta în mod lămurit pricina unei stări de lucruri supărătoare, a dezvălui adevărata cauză a unei situații neplăcute. 2. Fig. Durere morală, suferință, chin sufletesc. – Din sl. rana.

RÁNĂ

s. v. calvar, canon, caznă, chin, cicatrice, durere, patimă, schingiuire, schingiuit, semn, suferință, supliciu, tortură, urmă.

RÁNĂ

s. (MED.) 1. bubă, leziune, plagă, (pop.) meteahnă, (înv. și reg.) beleaznă, (reg.) oajdă, (înv.) rănitură. (Are o ~ adâncă.) 2. lovitură, (înv.) vătămătură. (Are o ~ ușoară la mână.)

ránă

s. f., g.-d. art. rănii; pl. răni

RÁNĂ răni

f. 1) Vătămare locală a unui țesut organic, provocată de o traumă; plagă; leziune. ♢ Bun de pus la ~ se spune despre o persoană bună la inimă. A pune degetul pe ~ a arăta care este situația adevărată, fără ocolișuri și menajamente. 2) fig. Suferință morală. [G.-D. rănii] /<sl. rana

ránă (rắni),

s.f. – Bubă, plagă. – Mr. rană, megl. rănă. Sl. (bg., sb., cr., slov., rus.) rana (Miklosich, Slaw. Elem., 42; Cihac, II, 304; Conev 92). – Der. răni, vb. (a face răni), din sl. raniti; rănitură, s.f. (înv., rană).

RẤNĂ

s.f. Fiecare dintre cele două laturi ale corpului omenesc. ♢ Loc. adv. și (rar) adj. Într-o (sau pe o) rână = (culcat sau aplecat) pe o parte a trupului; (în legătură cu obiecte) înclinat într-o parte, strâmb. [Var.: (reg.) rấlă s.f.] – Lat. *rena (= renes).

RÂNĂ

s. v. coardă.

rână

s. f.

RÂNĂ

f. (la om) Fiecare dintre cele două laturi ale corpului. ♢ Într-o (sau pe o) ~ a) întins, culcat pe o parte a corpului; b) aplecat într-o parte; strâmb; înclinat. /<lat. ren, renis

rînă (-ne),

s.f. – 1. Coastă, latură, șold. – 2. Flanc, parte. – Var. Mold. rîlă. Probabil lat. rēn (Philippide, Principii, 147; Pușcariu, ZRPh., XXVIII, 685; Pușcariu 1462; S. Pop, Dacor., VI, 394; Byck-Graur 41; Candrea), cf. it., sp. rene, fr. rene, fr. rein, port. rim. Celelalte ipoteze sînr insuficiente: din sl. runopiele de miel” (Cihac, II, 312, care face din rîlă un cuvînt separat, der. din pol. rynnacanal”, cf. Conev 60); din lat. *olanacot,” cf. alb. ljërë (Giulea, Dacor., III, 562-67); din gr. ώληνῆ, lat. ulna (Giuglea, Dacor., XI, 106).
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar