Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția prastiei definiție dex
prastiei
găsește rime pentru
prastiei
a face praștie
expr.
1.
a
strica
.
2.
a-l
aduce
la
epuizare
pe
partenerul
sexual
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia prastiei
PRÁȘTIE,
praștii
,
s.f.
1.
Veche
armă
de
luptă
formată
dintr-o
bucată
de
piele
legată
cu
două
sfori
, cu care se
aruncau
pietre
asupra
dușmanului
; (
azi
)
jucărie
făcută
dintr-
una
sau
două
fâșii
de
elastic
la
capătul
cărora
se
leagă
o
bucată
de
piele
, de
cârpă
etc. în care se pune o
pietricică
spre
a fi
azvârlită
. ♢
Loc
adj.
Ca din
praștie
=
repede
, cu
viteză
; în
mod
violent
.
2.
Aruncătură
cu
praștia
(
1
);
distanța
pe care o
străbate
o
piatră
azvârlită
cu
praștia
. ♢ Expr.
Ca de o
praștie
sau
cât
dai
(sau
ajungi
) cu
praștia
= la o
distanță
relativ
mică
.
3.
Frânghie
,
funie
care se
leagă
de
leucă
ori de
capătul
osiei
unei
căruțe
și de care se
prinde
un
cal
lăturaș
. ♢
Cal
de
praștie
=
cal
lăturaș
. ♢ Expr. (
Reg
.)
A-și
lua
hamul
și
praștia
= a-și
căuta
de
lucru
; a se
apuca
cu
hotărâre
de
treabă
; a-și
găsi
un
rost
. ♦
Frânghie
sau
căpăstru
de care se ține un
cal
pentru
a-l
dresa
. ♢ Expr.
A da un
cal
la
praștie
= a
dresa
un
cal
, ținându-l de o
frânghie
și făcându-l să
alerge
în
cerc
. – Din sl.
prašta.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia prastiei
PRÁȘTIE
s. (
reg
.)
răpezitor
, (Mold. și Transilv.)
proașcă
, (prin
Ban
. și Transilv.)
pușcă
, (prin
Ban
.)
șlaidăr
.
(~ de
aruncat
pietricele
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia prastiei
PRÁȘTIE
s. v.
chimir
,
cosoroabă
,
șerpar
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia prastiei
práștie
s. f. (
sil
.
-ti-e
),
art
.
práștia
(
sil
.
-ti-a
), g.-d.
art
.
práștiei
, pl.
práștii
,
art
.
práștiile
(
sil
.
-ti-i-
)
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia prastiei
PRÁȘTI//E ~i
f.
1)
înv.
Armă
de
luptă
folosită
la
aruncarea
pietrelor
la
distanță
. 2)
Jucărie
din
două
bucăți
de
elastic
,
legate
de
capetele
unei
crăcane
și
unite
la
celălalt
capăt
cu o
bucățică
de
piele
sau
cârpă
, cu care se
aruncă
pietricele
. 3)
Distanța
pe care o
străbate
o
pietricică
azvârlită
cu o
astfel
de
jucărie
. ♢
Ca din ~
cu
mare
viteză
;
foarte
repede
. 4)
Frânghie
cu care se
leagă
un
cal
lăturaș
de
leucă
sau de
capătul
osiei
. [G.-D.
praștiei
] /<sl.
prašta
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia prastiei
práștie (prắștii),
s.f. –
1.
Veche
armă
de
aruncat
bolovani
. –
2.
Distanță
străbătută
de o
piatră
aruncată
cu
praștia
. –
3.
Ceatlău
prins
la
capătul
osiei
pentru
a
permite
înhămarea
a
trei
cai
. –
4.
Căpăstru
, frînghie cu care se
dresează
caii
la
manej
. – Mr.
praoște
, megl.
praști.
Sl.
prašta
(Miklosich,
Slaw. Elem.,
39; Cihac, II, 261; Conev 122), cf. bg.
praštka
, cr., slov.,
prača
,
rus
.
prăstĭ
. – Der.
prășcău
(var.
prașcău
), s.m. (Mold., Trans.,
haimana
,
pierde
-
vară
);
prăștiaș
,
s.m. (
luptător
cu
praștia
,
cal
lăturaș
);
prăștier
,
s.m. (
cal
lăturaș
);
împrăștia
, vb. (a
răspândi
, a
risipi
, a
dispersa
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia prastiei
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK