definiția pragmatic definiție dex

pragmatic

găsește rime pentru pragmatic
Urmatoarele cuvinte sunt apropiate de cuvantul cautat: pragmatic, pragmatică, pragmatie
Cuvinte apropiate: pragmatic, pragmatică, pragmatie

PRAGMÁTIC, -Ă,

pragmatici, -ce, adj. 1. Care aparține pragmatismului, referitor la pragmatism, bazat pe pragmatism; care ia în considerație eficacitatea, utilitatea practică. ♦ Care judecă exclusiv în funcție de utilitatea practică (reală sau aparentă). 2. (În sintagmele) Istorie pragmatică = prezentare istorică limitată la fapte, la evenimente. Sancțiune pragmatică = (în unele țări) decret de stat privitor la o importantă problemă laică sau bisericească. – Din fr. pragmatique.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia pragmatic

PRAGMÁTIC

adj. v. practic.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia pragmatic

pragmátic

adj. m., pl. pragmátici; f. sg. pragmátică, pl. pragmátice
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia pragmatic

PRAGMÁTI//C ~că (~ci, ~ce)

1) Care ține de pragmatism; propriu pragmatismului. Concepție ~că. 2) depr. (despre persoane) Care apreciază realitatea numai în funcție de utilitatea practică a acesteia. Politician ~. /<fr. pragmatique
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia pragmatic

PRAGMÁTIC, -Ă

, pragmatici, -e, adj. 1. Referitor la pragmatism; bazat pe pragmatism. 2. (Înv.; în expr.) Istorie pragmatică = prezentare istorică care se ocupă numai de succesiunea evenimentelor politice și militare, fără a ține seama de complexul economic și cultural al dezvoltării societății. Sancțiune pragmatică = (în țările din apusul Europei) decret de stat privitor la o importantă problemă laică sau bisericească. – Fr. pragmatique (< gr.).
Dictionar: Dictionarul limbii romane moderne - DLRM | definitia pragmatic

PRAGMÁTIC, -Ă

adj. 1. Referitor la pragmatism; bazat pe pragmatism. ♦ (Peior.) Care ia drept criteriu al adevărului valoarea practică. 2. Bazat pe studierea faptelor. 3. (Ist.) Pragmatica sancțiune = lege care emană de la parlament sau de la suveran, cu privire la o importantă problemă laică sau religioasă. [Cf. fr. pragmatique, lat. pragmaticus < lat., gr. pragma – afacere].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia pragmatic

PRAGMÁTIC, -Ă

I. adj. 1. care urmărește aspectul practic, utilitatea; (peior.) care ia drept criteriu al adevărului valoarea practică. 2. bazat pe studierea faptelor. ♦ ~ a sanctiune = lege care emană de la parlament sau de la suveran, cu privire la o importantă problemă laică sau religioasă. II. s. f. parte a semioticii care studiază modul în care omul înțelege și folosește semnele. (< fr. pragmatique, lat. pragmaticus, gr. pragmatikos, /II/ engl. pragmatics)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia pragmatic
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar