Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția persoana definiție dex
persoana
găsește rime pentru
persoana
Urmatoarele cuvinte sunt apropiate de cuvantul cautat:
persană
,
persiană
,
persoană
,
persona
Cuvinte apropiate:
persană
,
persiană
,
persoană
,
persona
A STA LA PÂNDĂ PENTRU A PREVENI APARIȚIA INOPINATĂ A UNEI PERSOANE NEDORITE
a
sta
de
șase
/ de
șest
, a
sta
la perghea / de
șest
, a ține de
șase
, a ține
lacătul
/
marginea
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia persoana
PERSOÁNĂ,
persoane
,
s.f.
1.
Individ
al
speciei
umane
,
om
considerat
prin
totalitatea
însușirilor
sale
fizice
și
psihice
;
ființă
omenească
, ins. ♢
În persoană
=
a)
loc
. adj. și adv.
însuși
,
personal
,
singur
(
fără
intermediul
cuiva);
b)
loc
. adj.
întruchipat
, în
carne
și
oase
,
personificat
, ♦ (Înv.)
Personaj
(
2
).
2.
(În
sintagmele
)
Persoană
fizică
=
om
considerat
ca
subiect
cu
drepturi
și cu
obligații
și care
participă
în această
calitate
la
raporturile
juridice
civile
.
Persoană
juridică
(sau
morală
) =
organizație
care,
având
o
alcătuire
de
sine
stătătoare
și un
patrimoniu
propriu
în
vederea
îndeplinirii
unui
anume
scop
admis
de
lege
, este
subiect
cu
drepturi
și cu
obligații
,
deosebit
de
persoanele
fizice
care
intră
în
componența
ei.
3.
Categorie
gramaticală
specifică
verbului
și unor
pronume
(
personal
,
reflexiv
,
posesiv
, de
întărire
), prin care se
indică
vorbitorul
,
interlocutorul
și
orice
obiect
,
deosebit
de
vorbitor
și de
interlocutor
;
fiecare
dintre
formele
flexionare
ale
verbului
și
ale
unor
pronume
prin care se
indică
raporturile
de mai
sus
. – Din lat.
persona
,
germ.
Person,
fr.
personne.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia persoana
PERSOÁNĂ
s.
1.
chip
,
față
,
figură
,
individ
, ins,
om
, (pop.)
creștin
,
suflet
, (
Ban
. și Transilv.)
nat
, (înv.)
ipochimen
,
obraz
, (fam.)
mutră
,
tip
, (peior.)
creatură
,
specimen
.
(
Am
văzut
acolo
multe
~
cunoscute
.)
2.
v.
om
. (~
iubită
.)
3.
cap
,
individ
, ins,
om
, (fig.)
căciulă
.
(
Câte
5000 de
lei
de ~.)
4.
(
PSIH
.)
personalitate
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia persoana
PERSOÁNĂ
s. v.
erou
,
personaj
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia persoana
persoánă
s. f., g.-d.
art
.
persoánei
;
pl.
persoáne
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia persoana
PERSOÁN//Ă ~e
f.
1)
Reprezentant
al
speciei
umane
privit
în
ansamblul
trăsăturilor
sale
fizice
și
psihice
;
ființă
umană
;
om
;
individ
; ins. 2)
Om
(sau
organizație
)
luat
în
raport
cu
societatea
și
privit
ca
subiect
cu
drepturi
și cu
obligații
. 3)
lingv.
Categorie
gramaticală
,
proprie
pronumelor
și
verbelor
, care
indică
vorbitorul
,
interlocutorul
sau pe cel
despre
care se
vorbește
. [G.-D.
persoanei
] /<lat.
persona
,
germ.
Person,
fr.
personne
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia persoana
persoánă (persoáne),
s.f. –
Ființă
umană
,
individ
. Fr.
personne.
– Der.
personaj
(var.
personagiu
), s.m., din fr.
personnage
, var. din it.
personaggio
;
personal
,
adj. (de persoană, al
persoanei
; s.n.,
tren
de
persoane
), din fr.
personnel
;
personalitate
,
s.f.;
personifica
,
vb.;
impersonal
,
adj., toate din fr.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia persoana
PERSOÁNĂ
s.f.
1.
Ființă
omenească
;
om
;
individ
, ins. ♦
În persoană
= a)
personal
,
însuși
; b) în
carne
și
oase
. ♦ (
Jur
.
)
Persoană
fizică
=
om
privit
ca
subiect
cu
drepturi
și
obligații
;
persoană
juridică
=
întreprindere
,
instituție
etc.
căreia
legea
îi
acordă
drepturi
și
datorii
,
fiind
recunoscută
ca
subiect
de
drept
.
2.
Categorie
gramaticală
a
pronumelui
și a
conjugării
verbelor
, care
indică
pe
vorbitor
, pe cel
căruia
i se
adresează
sau pe cei
despre
care se
vorbește
. [< lat.
persona
, cf. it.
persona
, fr.
personne
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia persoana
PERSOÁNĂ
s. f.
1.
individul
uman
considerat
prin
totalitatea
însușirilor
fizice
și
psihice
;
ființă
omenească
, ins. o în ~ = a)
personal
. b) în
carne
și
oase
. o (
jur
.) ~
fizică
=
om
privit
ca
subiect
cu
drepturi
și
obligații
. ~
juridică
=
întreprindere
,
instituție
etc.
căreia
legea
îi
acordă
drepturi
și
datorii
,
recunoscută
ca
subiect
de
drept
. 2.
categorie
gramaticală
specifică
verbului
și unor
pronume
, care
indică
pe cel
căruia
i se
adresează
sau pe cel
despre
care se
vorbește
;
fiecare
dintre
formele
flexionare
prin care se
exprimă
această
categorie
. (< lat.
persona
, fr.
personne
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia persoana
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK