definiția normă definiție dex

normă

găsește rime pentru normă
Urmatoarele cuvinte sunt apropiate de cuvantul cautat: forma, formă, jormă, noemă, noimă, nomă, nora, noră, norcă, norea, noria, norm, norma, normal, normat, normă, normo
Cuvinte apropiate: forma, formă, jormă, noemă, noimă, nomă, nora, noră, norcă, norea, noria, norm, norma, normal, normat, normă, normo

NÓRMĂ,

norme, s.f. 1. Regulă, dispoziție etc. obligatorie, fixată prin lege sau prin uz; ordine recunoscută ca obligatorie sau recomandabilă. ♢ Normă morală (sau etică) = regulă privitoare la modul de comportare a omului în societate, la obligațiile sale față de ceilalți oameni și față de societate. Normă juridică = regulă de conduită cu caracter general și impersonal, emisă de organele de stat competente, a cărei respectare poate fi asigurată prin constrângere. ♦ Totalitatea condițiilor minimale pe care trebuie să le îndeplinească un sportiv pentru a putea obține un titlu, o calificare etc. 2. Criteriu de apreciere, de reglementare. 3. Cantitate de muncă pe care cineva trebuie să o presteze într-o unitate de timp; (concr.) produs realizat în acest timp. ♢ Normă de timp = timpul necesar pentru efectuarea unei lucrări în condiții specifice date. Normă tehnică = normă stabilită prin mijloace științifice, pe baza unor condiții tehnice date, pentru efectuarea unui proces tehnologic. – Din fr. norme, lat. norma, rus. norma.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia normă

NÓRMĂ

s. 1. v. dispoziție. 2. v. directivă. 3. v. canon. 4. v. precept. 5. precept, principiu, regulă, rânduială, (înv.) pravilă, tocmeală. (~ de viață.) 6. v. criteriu.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia normă

nórmă

s. f., g.-d. art. nórmei; pl. nórme
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia normă

NÓRM//Ă ~e

f. 1) Sumă de reguli recunoscute de majoritatea unei colectivități ca obligatorii. ~ele limbii literare. 2) Criteriu de apreciere. 3) Mărime medie admisă pentru ceva; măsură stabilită. ~ de producție. ♢ ~ de consum cantitate de materiale care urmează a fi cheltuite pentru obținerea unui produs finit. /<fr. norme, lat. norma, rus. norma
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia normă

NÓRMĂ

s.f. 1. Regulă obligatorie, lege după care trebuie să se conducă cineva sau ceva. ♦ (Estet.) Regulă, canon al creației artistice. 2. Totalitatea condițiilor minimale pe care trebuie să le îndeplinească un sportiv pentzru a se califica, a obține un titlu. 3. Criteriu, mijloc de apreciere. 4. Cantitate de produse care trebuie realizată de un muncitor într-o unitate de timp. 5. Numele autorului și titlul prescurtat al lucrării, imprimate cu litere mici în colțul stâng de jos al primei pagini din fiecare coală de tipar. 6. (Mat.) Număr pozitiv care se asociază anumitor mărimi matematice și care generalizează proprietățile, valorile absolute ale numerelor și ale modului numerelor complexe. [Cf. lat. norma, fr. norme, rus. norma].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia normă

NÓRMĂ

s. f. 1. regulă, dispoziție obligatorie prin lege sau prin uz. 2. totalitatea condițiilor minimale pe care trebuie să le îndeplinească un sportiv pentru a se califica. 3. criteriu de apreciere. 4. lucru de efectuat, cantitate de produse care trebuie realizată de un muncitor într-o unitate de timp. o ~ de consum = cantitatea maximă de materii prime, combustibil, energie etc. care poate fi consumată pentru obținerea unei unități de produs. 5. numele autorului și titlul prescurtat al lucrării, imprimate cu litere mici în colțul stâng de jos al primei pagini din fiecare coală de tipar. 6. (mat.) număr pozitiv care se asociază anumitor mărimi și care generalizează proprietățile, valorile absolute ale numerelor și ale modului numerelor complexe. (< fr. norme, lat., rus. norma)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia normă

NORMÁ,

normez, vb. I. Tranz. 1. A determina cantitatea de muncă necesară pentru efectuarea unui produs, pentru executarea unei operații sau o cantitate de produse care trebuie să fie obținută într-o unitate de timp în anumite condiții tehnico-organizatorice. ♦ A stabili cantitatea de materie primă, de combustibil etc. necesară pentru obținerea unui produs. 2. A supune unei norme (1), a stabili ceva prin norme. – Din normă.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia normă

normá

vb., ind. prez. 1 sg. norméz, 3 sg. și pl. normeáză
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia normă

A NORM//Á ~éz

tranz. A face să corespundă unei norme. /Din normă
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia normă

NORMÁ

vb. I. tr. A stabili norma (de lucru). [Cf. germ. normen, normieren, rus. normirovati].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia normă

NORMÁ

vb. tr. 1. a stabili norma de muncă pentru un anumit domeniu de activitate. ♢ a stabili cantitatea de materie primă, de combustibil etc. necesară. 2. a supune unei norme (1). (< normă)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia normă
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar