definiția minora definiție dex

minora

găsește rime pentru minora
Urmatoarele cuvinte sunt apropiate de cuvantul cautat: mineră, minolă, minor, minorat
Cuvinte apropiate: mineră, minolă, minor, minorat

MINÓR, -Ă,

minori, -e. adj. 1. (Adesea substantivat) Care nu a împlinit încă vârsta la care își poate exercita toate drepturile. 2. Lipsit de importanță, neînsemnat, secundar; p. ext. șters, slab. 3. (Muz.; în sintagmele) Mod minor = mod a cărui gamă are la bază o terță mică. Gamă minoră sau mod minor = gamă sau mod în care semitonurile sunt dispuse între treptele a doua și a treia, a șasea și a șaptea. 4. (Log.; în sintagmele) Termen minor = termen care servește de subiect concluziei unui silogism. Premisă minoră = premisă care conține termenul minor al silogismului. – Din fr. mineur, lat. minor.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia minora

MINÓR

adj. 1. nevârstnic, (înv.) minorean. (Persoană ~.) 2. v. secundar. 3. mic, redus, secundar. (De importanță ~.)
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia minora

Minor

≠ major
Dictionar: Dictionar de antonime | definitia minora

minór

adj. m., s. m., pl. minóri; f. sg. minóră, pl. minóre
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia minora

MINÓR ~ă (~i, ~e)

1) și substantival (despre persoane) Care nu a ajuns la majorat; neajuns la vârsta majoratului. Copil ~. 2) Care este de importanță sau de interes neînsemnat. /<fr. mineur, lat. minor
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia minora

MINÓR, -Ă

adj. 1. (Despre persoane; adesea s.) Neajuns încă la majorat. 2. Secundar, puțin important; mai mic; (p. ext.) șters, slab. 3. (Muz.) Gamă minoră sau mod minor = gamă sau mod în care semitonurile sunt dispuse între treptele a doua și a treia, a șasea și a șaptea. 4. (Log.) Termen minor = subiectul concluziei unui silogism; premisă minoră = premisa care conține termenul minor. [< lat. minor, cf. fr. mineur].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia minora

MINÓR, -Ă

adj. 1. (despre tineri; și s. m. f.) neajuns încă la majorat. 2. lipsit de importanță; secundar; (p.ext.) șters, slab. 3. (muz.) mod ~ sau gamă ~ă = mod sau gamă din cinci tonuri și două semitonuri (între treptele II-III și VI-VII). 4. (log.) termen ~ = subiectul concluziei unui silogism; premisă ~ă = premisa care conține termenul minor. (< fr. mineur, lat. minor)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia minora

PIDÓSNIC, -Ă

, pidosnici, -ce, adj., s.m. I. Adj. (Pop.) Care este ieșit din comun, contrar așteptărilor (în sens negativ); care se comportă ciudat, sucit; care face totul pe dos. II. S.m. Numele a două specii de plante erbacee cu frunze lucioase, verzi-albăstrii și cu flori galbene (Cerinthe minor și glabra). – Pe dos + suf. -nic.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia minora

PIDÓSNIC

adj. v. bizar, ciudat, curios, excentric, extravagant, fantasmagoric, fantezist, inexpicabil, insolit, năstrușnic, neobișnuit, original, paradoxal, singular, straniu.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia minora

PIDÓSNIC

s. (BOT.; Cerinthe minor și glabra) (reg.) cerițică, somnoroasă.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia minora

pidósnic

adj. m., s. m., pl. pidósnici; f. sg. pidósnică, pl. pidósnice
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia minora

PIDÓSNI//C1 ~că (~ci, ~ce)

pop. 1) (despre persoane) Care face totul pe dos; cu purtări ieșite din comun. 2) (despre manifestări ale oamenilor) Care este contrar așteptărilor. /pe dos + suf. ~nic
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia minora

PIDÓSNI//C2 ~ci

m. Plantă erbacee cu tulpină erectă, cu frunze sesile lucioase, de culoare verde-albăstrie dispuse pe tot lungul tulpinii și cu flori mărunte galbene, care crește pe marginea drumurilor; somnoroasă; cerițică. /pe dos + suf. ~nic
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia minora

SASCHÍU,

saschii, s.m. Numele a două plante erbacee cu tulpina întinsă pe pământ și cu frunze persistente lucioase, una cu flori albastre ( Vinca herbacea), cealaltă cu flori albastre, roșii sau albe ( Vinca minor). – Din magh. szászfü.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia minora

SASCHÍU

s. (BOT.; Vinca herbacea și minor) (reg.) brebenoc, cununiță, merișor, pervincă.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia minora

SASCHÍU

s. v. garoafă.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia minora

saschíu

s. m., art. saschíul; pl. saschíi
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia minora
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar