Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția lathyrus definiție dex
lathyrus
găsește rime pentru
lathyrus
Urmatoarele cuvinte sunt apropiate de cuvantul cautat:
lathyrus
Cuvinte apropiate:
lathyrus
BOB
1
,
(
1
)
boabe
, s.n. (
2
,
rar
1
)
bobi
, s.m.
1.
S.n.
Sămânță
de
cereale
sau de
legume
care
fac
fructe
păstăi
;
grăunte
,
boabă
(
2
). ♢
Loc
. adv.
Bob
cu
bob
= cu
grijă
și
răbdare
;
amănunțit
.
Din
bob
în
bob
=
amănunțit
.
Bob
numărat
=
întocmai
,
exact
. ♢ Expr.
A da
(sau
a
ghici
)
în
bobi
= a
căuta
tainele
viitorului
după
cum
se
așază
bobii
aruncați
de
ghicitor
. ♦
Orice
părticică
de
materie
friabilă
care
seamănă
cu un
grăunte
.
Bob
de
nisip
.
2.
S.m.
Plantă
leguminoasă
cu
flori
albe
sau
trandafirii
, cu
păstăi
mari
și cu
semințe
ovale
,
turtite
(
Vicia
faba
);
măzăriche
(
I
). ♦ P. restr.
Sămânța
acestei
plante
. – Din sl.
bobŭ.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia lathyrus
BOB
s. v.
bacă
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia lathyrus
BOB
s.
1.
boabă
,
grăunte
,
sămânță
, (
reg
.)
boambă
,
boană
.
(Un ~ de
grâu
.)
2.
v.
picătură
.
3.
(
BOT
.)
bob
-de-
țarină
(Lathyrus
sylvester
)
= (
reg
.)
măzăriche
,
scrântiță
;
bob
-de-
țarină
(Lathyrus platyphyllos) =
(
reg
.)
măzăriche
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia lathyrus
bob
(
plantă
) s. m.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia lathyrus
bob
(
sămânță
) s. n., pl.
boábe
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia lathyrus
BOB
1
~i
m.
1)
Plantă
leguminoasă
cu
fructul
păstaie
, cu
semințe
mari
,
ovale
și
plate
. 2)
Sămânța
acestei
plante
. 3)
(cu
sens
colectiv
)
Cantitate
mare
de
semințe
ale
acestei
plante
.
♢ A da
(
sau
a
ghici
)
în ~i
a
prezice
viitorul
cuiva după
felul
cum
se
aranjează
bobii
aruncați
de
către
ghicitor
.
~ cu ~
amănunțit
,
luând
fiecare
element
în
parte
;
fir
cu
fir
.
Din ~ în ~
fără
grabă
și
foarte
atent
.
~
numărat
exact
;
întocmai
. /<sl.
bobu
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia lathyrus
BOB
2
boábe
n.
1)
Fiecare
dintre
părțile
componente
(
asemănătoare
cu un
grăunte
)
ale
unei
totalități
de
elemente
omogene
;
fir
.
~ de
nisip
. 2)
Obiect
mic
, de
formă
rotundă
,
separat
dintr-o
cantitate
mare
de
obiecte
identice
.
~ de
mărgăritar
.
/Orig.
nec
.
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia lathyrus
bob (-oábe),
s.n. –
1.
Boabă
,
boabă
făinoasă
. –
2.
Numele
celor 41 de
boabe
(
alteori
de
porumb
) cu care
ghicitoarele
obișnuiesc
să
prezică
viitorul
. –
3.
Grăunte
în
general
. –
4.
(Înv.) Sămînță. –
5.
Strop
,
pic
,
cantitate
minimă
. Mr., megl.
bob
„
fasole
”. Sl.
bobŭ
(Miklosich,
Slaw. Elem.,
15;
Lexicon
, 34); cf. bg.,
rus
.
bob
. În
prima
sa
accepție
, nu are pl.; în a
doua
, se
folosește
numai
la pl.,
bobi
. Pe
baza
pl. n.
boabe
, care se
folosește
în
celelalte
cazuri
, s-a
format
din
nou
un f.
boabă
, care
coincide
cu sb.
boba
. Der.
boabă
, s.f. (
grăunte
;
bob
;
strop
,
pic
,
cantitate
minimă
);
boambă
,
s.f. (
grăunte
;
bob
);
bobăreasă
și (prin
contaminare
cu
babă
)
băbăreasă
, s.f. (
ghicitoare
,
prezicătoare
);
bobi
, vb. (a
ghici
);
bobic
, s.n. (
bulgăre
);
bobică
,
s.f. (
oală
,
vas
rotund
);
bobiște
, s.f. (
teren
cultivat
cu
bob
);
bobiță
, s.f. (
boabă
;
grăunte
;
vuietoare
,
Empetrum
nigrum
;
plantă
,
Paris
quadrifolia
), cf. sb.
bobica
„
boabă
”;
bobițar,
s.m. (Trans.,
coacăz
);
bobitoare,
s.f. (
prezicătoare
);
bobos
, adj. (cu
mult
bob
);
popic
, s.n. (
bilă
folosită
la
jocul
de
popice
;
joc
de
popice
);
popicar
, s.m. (
proprietar
de
popicărie
;
jucător
de
popice
);
popicărie
,
s.f. (
sală
de
popice
).
Popic
, de la
bobic
,
trebuie
să se fi
spus
la
început
pentru
bila
cu care se
joacă
;
astăzi
se
spune
curent
despre
jocul
în
sine
, și de
fiecare
din
cele
nouă
bucăți
de
lemn
cilindrice
ale
acestuia
,
poate
datorită
unei
confuzii
,
glumețe
sau
inconștiente
, cu
popă
,
nume
care se dă de
obicei
piesei
centrale
.
Trebuie
să
semnalăm
că
ar
fi
posibilă
o
explicație
diferită
,
dat
fiind
existența
lui
bobic
, s.m., care se
folosește
în Munt. cu
sensul
de „
prăjină
,
băț
”. – Din
rom
.
trebuie
să
provină
țig. sp.
bobi
„
bob
” (Besses 37).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia lathyrus
ORĂSTÍCĂ,
orăstici
,
s.f.
Numele
a
două
plante
erbacee
din
familia
leguminoaselor
, cu
flori
roșii
-
purpurii
la
început
,
apoi
albastre
;
măzăriche
neagră
(Lathyrus
niger
și
vernus
).
[Var.:
orăștícă
s.f.] –
Et
.
nec
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia lathyrus
ORĂSTÍCĂ
s. v.
mălurici
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia lathyrus
ORĂSTÍCĂ
s.
(
BOT
.;
Orobus
sau
Lathyrus
niger
)
(
reg
.)
mălurici
(pl.),
pupăgioară
,
pupezele
(pl.),
pupezoi
,
linte
-
neagră
,
mazăre
-
pădureață
,
mă
-zărichea-
cucului
,
măzăriche
-
neagră
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia lathyrus
orăstícă
s. f., g.-d.
art
.
orăstícii
;
pl.
orăstíci
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia lathyrus
ORĂSTÍ//CĂ ~ci
f.
Plantă
erbacee
meliferă
cu
tulpina
erectă
,
ramificată
, cu
frunze
penate
și cu
fructele
păstăi
, care
crește
prin
pădurile
de
stejar
și de
carpen
;
măzăriche
-
neagră
. /Orig.
nec
.
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia lathyrus
ORÉȘNIȚĂ,
oreșnițe
,
s.f.
Plantă
erbacee
agățătoare
,
meliferă
, cu
frunzele
terminate
printr-un
cârcel
ramificat
, cu
florile
purpurii
,
plăcut
mirositoare
și cu un
tubercul
comestibil
(Lathyrus
tuberosus
).
–
Et
.
nec
. Cf. bg., scr.
orešak.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia lathyrus
ORÉȘNIȚĂ
s.
(
BOT
.; Lathyrus
tuberosus
)
(
reg
.)
bobușor
,
fasolică
,
măzărică
,
sângele
-
voinicului
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia lathyrus
ORÉȘNIȚĂ
s. v.
indrușaim
,
sângele
-
voinicului
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia lathyrus
oréșniță
s. f., g.-d.
art
.
oréșniței
;
pl.
oréșnițe
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia lathyrus
SÂNGE,
(
5
)
sângiuri
,
s.n.
1.
Substanță
lichidă
de
culoare
roșie
,
compusă
din
plasmă
și din
globule
(
albe
și
roșii
), care
circulă
prin
vine
și
artere
,
asigurând
nutriția
și
oxigenarea
organismului
la
animalele
superioare
. ♢
Animal
cu
sânge
rece
=
animal
(
pește
,
reptilă
,
batracian
și
nevertebrat
) la care
temperatura
corpului
se
schimbă
în
funcție
de
temperatura
mediului
înconjurător
.
Frate
de
sânge
=
frate
de la
același
tată
și de la
aceeași
mamă
;
frate
bun
.
Legături
de
sânge
=
rudenie
.
Glasul
sângelui
=
înclinare
firească
(și
instinctivă
) de
dragoste
pentru
familie
,
pentru
o
rudă
apropiată
. ♢
Loc
. adj.
De
sânge
=
a)
de
culoare
roșie
;
b)
(
despre
lacrimi
) de
durere
, de
supărare
mare
;
c)
de
neam
, de
familie
bună
,
aleasă
.
În
sânge
= (
despre
fripturi
) care a
rămas
puțin
crud
, care își
păstrează
încă
sângele
. ♢
Loc
. adj. și adv.
Cu
sânge
rece
=
fără
emoție
;
calm
,
liniștit
.
Cu
sânge
iute
=
fără
stăpânire
,
impulsiv
.
Cu
(sau
de
)
sânge
albastru
= de
neam
mare
,
ales
;
nobil
. ♢
Loc
. adv.
La
sânge
=
extrem
de
aspru
, de
drastic
; până la
distrugere
. ♢ Expr.
A
scuipa
(cu)
sânge
= a avea
hemoptizie
.
A
lăsa
(sau
a
lua
)
cuiva
sânge
= a
scoate
cuiva o
cantitate
de
sânge
(în
scop
terapeutic
).
A da
sânge
= a
lăsa
să i se
scoată
o
cantitate
de
sânge
(în
mod
terapeutic
sau
pentru
a fi
folosit
în
transfuzii
).
A avea
sânge
în
vine
= a fi
energic
.
A i se
urca
(sau
a-i
năvăli
, a i se
sui
, a-i da
etc.) (cuiva)
sângele
în
obraz
(sau
la
cap
, în
față
) =
a)
a se
înroși
din
cauza
unei
emoții
puternice
sau din
cauza
unei
boli
etc.;
b)
a se
înfuria
.
A nu mai avea (nici) o
picătură
de
sânge
în
obraz
= a fi
palid
din
cauza
bolii
; a
păli
de
emoție
, de
frică
etc.
A-i
îngheța
(cuiva)
sângele
în
vine
sau
a
îngheța
sângele
(în cineva) = a se
speria
, a fi
cuprins
de
groază
, a
înlemni
de
spaimă
.
A
fierbe
(sau
a
clocoti
)
sângele
(în cineva) = a se
înfierbânta
din
cauza
mâniei
, a
supărării
etc.
A-și
face
(sau
a-i
face
cuiva)
sânge
rău
= a (se)
supăra
foarte
tare
, a (se)
enerva
.
A nu
curge
(sau
a nu
ieși
)
sânge
din
inimă
(sau
din cineva
), se
spune
pentru
a
arăta
că cineva este
foarte
supărat
.
A avea (ceva) în
sânge
= a fi
obișnuit
cu ceva; a avea ceva
înnăscut
.
A
bate
(sau
a
zgâria
)
până la
sânge
= a
bate
(sau a
zgâria
)
tare
(până
când
curge
sânge
).
A
umple
de
sânge
= a
bate
foarte
tare
,
crunt
.
A
suge
sângele
cuiva
= a
chinui
, a
oprima
; a
exploata
.
Sânge
nevinovat
, se
spune
despre
cel
ucis
fără
nici o
vină
.
Vărsare
de
sânge
=
omor
în
masă
,
măcel
.
A
vărsa
sânge
= a
omorî
.
A fi
setos
(sau
dornic
,
iubitor
)
de
sânge
sau
a fi
omul
sângelui
= a fi
crud
, a fi
ucigaș
.
A se
scălda
în
sânge
sau
a se
adăpa
cu
sânge
= a
omorî
(în
masă
) din
cruzime
.
A avea
mâinile
pătate
de
sânge
= a fi
vinovat
de o
crimă
.
A
face
să
curgă
sânge
= a fi
pricina
unui
război
, a unei
încăierări
sângeroase
.
A-și da
(sau
a-și
vărsa
)
sângele
(
pentru
cineva sau ceva) = a
suferi
sau a-și da
viața
(
pentru
cineva sau ceva).
2.
Fig.
Obârșie
;
p. ext.
familie
,
neam
;
progenitură
3.
Fig.
Soi
,
rasă
(de
animale
).
4.
Compuse
:
sânge
-de-nouă-
frați
sau
sângele
dracului
,
sângele
-
zmeului
=
produs
vegetal
rășinos
, de
culoare
roșie
,
recoltat
din
fructele
unui
arbore
din
familia
palmierilor
și care,
arzând
,
răspândește
un
miros
plăcut
;
sângele
-
voinicului
=
a)
plantă
agățătoare
din
familia
leguminoaselor
, cu
flori
roșii
,
violete
sau
albe
(Lathyrus
odoratus
)
;
b)
numele
a
două
specii
de
plante
erbacee
de
munte
din
familia
orhideelor
, cu
frunze
înguste
,
alungite
,
îndreptate
în
sus
, cu
miros
plăcut
de
vanilie
,
dintre
care
una
cu
flori
mici
de
culoare
roșie
-
purpurie
(
Nigritella
rubra
)
,
iar
cealaltă
cu
flori
de
culoare
purpurie
întunecată
(
Nigritella
nigra
)
.
5.
(Înv.; la pl.)
Omoruri
,
crime
.
6.
(Pop.)
Nume
dat
unei
boli
a
vitelor
(care
le
face
să
sângereze
). – Lat.
sanguis
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia lathyrus
SÂNGE
s.
1.
rasă
.
(
Cal
de ~
arab
.)
2.
familie
,
neam
.
(E din ~
le
nostru
.)
3.
viață
.
(Și-a
dat
~
le
pentru
patrie
.)
4.
jertfă
,
sacrificiu
.
(Și-au
dobândit
libertatea
prin ~.)
5.
(
BOT
.)
sângele
-
voinicului
=
a)
(Lathyrus
odoratus
)
indrușaim
, (
reg
.)
hărăgică
,
măzărată
,
măzărean
,
măzărică
,
măzăriche
,
măzăroi
,
măzăruică
,
oreșniță
,
pejmă
,
floare
-de-
mazăre
;
b)
(
Nigritella
rubra
)
(
reg
.)
musucel
;
c)
(
Nigritella
nigra
)
(
reg
.)
musucel
,
puțoi
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia lathyrus
sânge
s. n.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia lathyrus
SÂNGE
n.
1)
Lichid
care
circulă
prin
vasele
sangvine
ale
organismului
,
asigurând
activitatea
vitală
a
țesuturilor
.
♢
Lacrimi
de ~
lacrimi
de
mare
suferință
.
A
vărsa
~
a
ucide
; a
omorî
.
Cu ~
rece
cu
stăpânire
de
sine
;
fără
emoții
.
A-și
păstra
~
le
rece
a-și
păstra
calmul
.
A-i
îngheța
cuiva ~
le
în
vine
(sau
a
îngheța
~
le
în cineva
)
a se
speria
foarte
tare
.
A
fierbe
(
sau
a
clocoti
) ~
le
în cineva
a fi
stăpânit
de
mânie
.
A-și
face
(
sau
a-i
face
cuiva) ~
rău
a se
amărî
sau a
amărî
pe cineva
foarte
tare
.
A nu avea (nici o)
picătură
de ~ în
obraz
a fi
foarte
palid
la
față
.
A-i
intra
cuiva în ~
a se
transforma
în
obișnuință
; a
deveni
obicei
.
A
suge
~
le
cuiva
a
exploata
crunt
pe cineva; a
chinui
.
A avea
mâinile
pătate
de ~
a
purta
vina
unui
omor
.
A
face
să
curgă
~
a
provoca
un
măcel
, o
vărsare
de
sânge
.
A
dona
~
a
oferi
o
cantitate
de
sânge
pentru
transfuzii
; a fi
donator
. 2)
fig.
Neam
din care se
trage
cineva;
os
.
♢
Rudenie
de ~
rudenie
pe
linie
directă
(
între
părinți
și
copii
,
frați
și
surori
).
Frate
de ~
frate
de la
aceiași
părinți
;
frate
bun
.
A fi de
același
~ cu cineva
a fi
rudă
cu cineva; a fi din
aceeași
familie
cu cineva.
3): ~
le
-
voinicului
a)
plantă
erbacee
cu
tulpina
culcată
și cu
frunze
alungite
, cu
flori
roșii
(
uneori
violete
sau
albe
),
dispuse
în
umbele
și cu
fructul
păstaie
; b)
plantă
erbacee
cu
tulpina
erectă
, cu
frunze
liniare
și cu
flori
purpurii
,
dispuse
în
inflorescențe
terminale
, sub
formă
de
spic
. /<lat.
sanguis
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia lathyrus
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK