definiția insuficienta definiție dex

insuficienta

găsește rime pentru insuficienta
Urmatoarele cuvinte sunt apropiate de cuvantul cautat: insuficient, insuficiență
Cuvinte apropiate: insuficient, insuficiență

INSUFICIÉNT, -Ă,

insuficienți, -te, adj. (Adesea adverbial) Care nu este suficient, de ajuns (cantitativ), care nu satisface (calitativ), nesatisfăcător; nemulțumitor. ♦ (Substantivat, m.) Calificativ sub limita de trecere (la un examen). [Pr.: -ci-ent] – Din lat. insufficiens, -ntis, it. insufficiente.

INSUFICIÉNT

adj., adv. 1. adj. neîndestulător, nemulțumitor, nesatisfăcător, redus, sărac. (Can-titate ~.) 2. adj. v. puțin. 3. adj. neîndestulător, nesatisfăcător, redus, sărac. (Un inventar ~ de utilaje.) 4. adj. v. redus. 5. adv. prost.

Insuficient

suficient

insuficiént

adj. m. suficient

INSUFICIÉNT1

m. Calificativ echivalent cu una din noteleunu”, „doi”, „trei” sau „patru” (în sistemul de apreciere a cunoștințelor prin zece puncte). [Sil. -ci-ent] /<lat. insufficiens, ~ntis

INSUFICIÉN//T2 ~tă ( ~ți, ~te)

și adverbial Care nu este suficient; neîndestulător; nesatisfăcător. [Sil. -ci-ent] /<lat. insufficiens, ~ntis

INSUFICIÉNT, -Ă

adj. Care nu este suficient, care nu ajunge; nesatisfăcător. // s.m. Calificativ sub limita de trecere, obținut de un candidat la un examen. [Pron. -ci-ent. / cf. lat. insufficiens, it. insufficiente, fr. insuffisant].

INSUFICIÉNT, -Ă

I. adj. care nu este suficient; nesatisfăcător. II. s. m. calificativ sub limita de trecere, la un examen. (< it. insufficiente, lat. insufficiens)

INSUFICIÉNȚĂ,

insuficiențe, s.f. Stare, situație a ceea ce este insuficient. ♦ Incapacitate funcțională a unui organ sau scădere, stare deficitară a unei funcțiuni complexe a organismului. ♢ Insuficiență cardiacă = stare patologică manifestată prin imposibilitatea miocardului de a mai asigura un debit cardiac suficient în raport cu nevoile organismului. [Pr.: -ci-en-] – Din lat. insuficientia, it. insufficienza.

INSUFICIÉNȚĂ

s. 1. v. lipsă. 2. v. defect.

Insuficiență

prisos, surplus

insuficiénță

s. f. (sil. -ci-en-), g.-d. art. insuficiénței; pl. insuficiénțe

INSUFICIÉNȚ//Ă ~e

f. 1) Caracter insuficient. 2) Defect funcțional (al unui organ). ~ hepatică. [Sil. -ci-en-] /<lat. insufficientia

INSUFICIÉNȚĂ

s.f. Situația, starea a ceea ce este insuficient. ♦ (Med.) Stare de funcționare anormală a unui organ. [Cf. lat. insufficientia, it. insufficienza, fr. insuffisance].

INSUFICIÉNȚĂ

s. f. 1. situația, starea a ceea ce este insuficient. 2. (med.) incapacitate a unui organ, aparat sau sistem de a funcționa normal. (< it. insufficienza, lat. insufficientia)

insuficiență castronală

expr. (glum.) foame.
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar