definiția indicativ definiție dex

indicativ

găsește rime pentru indicativ
Urmatoarele cuvinte sunt apropiate de cuvantul cautat: indicativ, vindicativ
Cuvinte apropiate: indicativ, vindicativ

INDICATÍV, -Ă,

indicativi, -e, adj., s.n. 1. Adj. (Rar) Care indică, care îndrumă. 2. Adj. (Gram.; în sintagma) Mod indicativ (și substantivat, n.) = mod personal care exprimă, de obicei, o acțiune prezentată de către vorbitor ca reală. 3. S.n. Tot ceea ce servește pentru a indica ceva. 4. S.n. Denumire convențională atribuită unităților militare, comandanților și unor ofițeri din statele-majore în scopul păstrării secretului și pentru a nu fi recunoscute de inamic. 5. S.n. Semnal de identificare la începutul sau sfârșitul programului (de radio și de televiziune). ♢ Indicativ de apel = apelativ convențional format din litere sau cifre al unei stații de radioemisie care permite ca aceasta să fie distinsă de alte stații sau să fie chemată. – Din fr. indicatif, lat. indicatiws.

INDICATÍV

adj. v. indicator, îndrumător.

INDICATÍV

adj., s. (GRAM.) (înv.) arătător. (Mo-dul ~.)

indicatív

adj. m., pl. indicatívi; f. sg. indicatívă, pl. indicatíve

indicatív

s.n., pl. indicatíve

INDICATÍV1 ~ă (~i, ~e)

Care indică; folosit pentru indicare. ♢ Modul ~ mod personal care exprimă o acțiune reală (la prezent, trecut sau viitor). /<fr. indicatif, lat. indicativus

INDICATÍV2 ~e

n. Fapt ce indică ceva. ♢ ~ de apel semn constând din litere și cifre, fiind specific pentru fiecare emițător-receptor telegrafic sau radiofonic. /<fr. indicatif, lat. indicativus

INDICATÍV, -Ă

adj. Care indică, îndrumător. ♢ (Gram.) Modul indicativ (și s.n.) = mod care exprimă o acțiune reală. // s.n. 1. Denumire convențională pentru unități militare, comandanți etc. 2. (La un post de radio-televiziune) Semnal de identificare la începutul sau sfârșitul emisiunii. ♢ Indicativ de apel = apelativ convențional format din litere sau cifre care servește pentru identificarea locului de origine sau a expeditorului unui mesaj telegrafic sau radiofonic. [Cf. lat. indicativus, fr. indicatif].

INDICATÍV, -Ă

I. adj. care indică, face cunoscut. o mod ~ (și s. n.) = mod verbal care exprimă o acțiune reală. I. s. n. 1. denumire convențională pentru unități militare, comandanți etc. 2. (la un post de radio-tv.) semnal de identificare la începutul sau sfârșitul emisiunii. o ~ de apel = apelativ convențional din litere sau cifre, pentru identificarea locului de origine sau a expeditorului unui mesaj telegrafic ori radiofonic. (< fr. indicatif, lat. indicativus)
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar