definiția cauză definiție dex

cauză

găsește rime pentru cauză
Urmatoarele cuvinte sunt apropiate de cuvantul cautat: cauă, cauda, caună, causa, cauza, cauzal, cauzat, cauză, caza, cază, căulă, căuta, căuzaș, clauză, lăuză, mauză, pauză, păuza, păuză
Cuvinte apropiate: cauă, cauda, caună, causa, cauza, cauzal, cauzat, cauză, caza, cază, căulă, căuta, căuzaș, clauză, lăuză, mauză, pauză, păuza, păuză

CÁUZĂ,

cauze, s.f. 1. Fenomen sau complex de fenomene care precedă și, în condiții determinate, provoacă apariția altui fenomen, denumit efect, căruia îi servește ca punct de plecare; motiv. 2. Problemă socială care interesează o colectivitate largă de oameni și pentru a cărei apărare și punere în valoare se duce o luptă susținută. Cauza păcii. ♢ Expr. În cunoștință de cauză = cunoscând bine chestiunile despre care este vorba. A face cauză comună (cu cineva) = a-și uni interesele (cu ale altuia). ♦ Motiv, rațiune. 3. (Jur.) Proces, pricină. ♦ Expr. A avea câștig de cauză = a i se da cuiva dreptate (într-o dispută etc.; a câștiga, a învinge. A da (cuiva) câștig de cauză = (despre un organ de jurisdicție) a se pronunța în favoarea uneia dintre părțile aflate în proces. (A fi) în cauză = (a fi) interesat, implicat într-o chestiune. A pleda cauza cuiva = a apăra interesele cuiva. [Pr.: ca-u-] – Din lat. causa, fr. cause.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia cauză

CÁUZĂ

s. 1. considerent, mobil, motiv, pricină, prilej, rațiune, temei, (înv. și pop.), cuvânt, (pop.) noimă, price, (înv.) cap, obiect, povod, rezon, (fig.) izvor, sămânță. (~ care explică producerea unui fenomen.) 2. obârșie, origine, (fig.) izvor, mamă. (~ tuturor succeselor e ...) 3. obiectiv, scop, țel, țintă, (înv.) pricină. (Luptă pentru nobila ~ a independenței.) 4. v. proces.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia cauză

Cauză

≠ efect
Dictionar: Dictionar de antonime | definitia cauză

cáuză

s. f. (sil. ca-u-), g.-d. art. cáuzei; pl. cáuze
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia cauză

CÁUZ//Ă ~e

f. 1) Fenomen care provoacă sau determină apariția efectului; motiv; temei; pricină. ~ principală. ~ obiectivă. 2) jur. Acțiune pentru care cineva apare în fața judecății; proces. ♢ A avea câștig de ~ a câștiga un proces judiciar. A (nu) fi în ~ a (nu) fi implicat într-o acțiune. 3) Problemă socială, de mare importanță, care preocupă o colectivitate de oameni și pentru a cărei apărare se duce o luptă. ~a păcii. [G.-D. cauzei; Sil. ca-u-] /<lat. causa, fr. cause
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia cauză

cáuză (cáuze),

s.f. – 1. Motiv. – 2. Proces, pricină. Lat. causa (sec. XIX). – Der. cauza, vb. (a pricinui, a produce), din lat. causare; cauzal, adj., din lat. causalis; căuzaș, s.m. (partizan, revoluționar), cuvinte folosite mai ales în 1848; cauzativ, adj., din lat. causativus.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia cauză

CÁUZĂ

s.f. 1. Ceea ce determină, provoacă apariția unui fenomen, a unei întâmplări; fenomen care provoacă în anumite condiții apariția altui fenomen. 2. Problemă socială de mare importanță, care preocupă o colectivitate largă de oameni și pentru a cărei apărare și punere în valoare se duce o luptă susținută. ♢ În cunoștință de cauză = cunoscând bine problema despre care este vorba. ♦ Motiv, rațiune. 3. (Jur.) Pricină, proces. ♢ A avea câștig de cauză = a câștiga. [Pron. ca-u-. / < lat., it. causa, cf. fr. cause].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia cauză

CÁUZĂ

s. f. 1. ceea ce determină apariția unui fenomen, a unei întâmplări; fenomen care provoacă, în anumite condiții, apariția altui fenomen. 2. problemă socială de mare importanță, care preocupă o colectivitate largă de oameni. o în cunoștință de ~ = cunoscând bine problema despre care este vorba; a face ~ comună = a lupta împreună (cu alții) pentru aceeași cauză. ♢ motiv, rațiune. 3. (jur.) pricină, proces. o a avea câștig de ~ = a câștiga. (< lat., it. causa, după fr. cause)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia cauză

CAUZÁ,

cauzez, vb. I. Tranz. A fi cauza unei întâmplări; a pricinui, a produce. [Pr.: ca-u-] – Din fr. causer, it. causare.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia cauză

CAUZÁ

vb. 1. v. provoca. 2. v. stârni. 3. v. aduce.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia cauză

cauzá

vb. (sil. ca-u-), ind. prez. 1 sg. cauzéz, 3 sg. și pl. cauzeáză
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia cauză

A CAUZ//Á ~éz

tranz. A face să se producă; a provoca; a pricinui; a aduce; a produce. [Sil. ca-u-] /<fr. causer
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia cauză

CAUZÁ

vb. I. tr. A fi cauza unui fenomen, a unei întâmplări etc.; a pricinui, a produce. [Pron. ca-u-. / < it. causare].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia cauză

CAUZÁ

vb. tr. a pricinui, a produce, a determina. (< fr. causer, lat. causari)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia cauză
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar