definiția brac definiție dex

brac

găsește rime pentru brac
Urmatoarele cuvinte sunt apropiate de cuvantul cautat: abrac, arac, bac, barac, bâc, borac, brac, brac, braca, brace, brad, brah, brai, bras, brat, braț, brav, brâu, brâu, brâu, brec, bric, broc, burac, crac, drac, frac, obrac, orac, rac (crustaceu), rac (unealtă), trac, vrac
Cuvinte apropiate: abrac, arac, bac, barac, bâc, borac, brac, brac, braca, brace, brad, brah, brai, bras, brat, braț, brav, brâu, brâu, brâu, brec, bric, broc, burac, crac, drac, frac, obrac, orac, rac (crustaceu), rac (unealtă), trac, vrac

BRAC1,

braci, s.m. Câine de vânătoare cu părul scurt și cu urechile mari și blegi; prepelicar. – Din fr. braque.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia brac

BRAC1,

braci, s.m. Câine de vânătoare cu părul scurt și cu urechile mari și blegi; prepelicar. – Din fr. braque.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia brac

BRAC2,

bracuri, s.n. Rest, rămășiță bună de aruncat, nefolositoare; sfărâmătură, bucată. ♢ Loc. adj. De brac = care nu este bun de nimic; de neîntrebuințat. Cal de brac. ♦ Spec. Deșeu rezultat în cursul fabricării hârtiei. – Din rus. brak.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia brac

BRAC2,

bracuri, s.n. Rest, rămășiță bună de aruncat, nefolositoare; sfărâmătură, bucată. ♢ Loc. adj. De brac = care nu este bun de nimic; de neîntrebuințat. Cal de brac. ♦ Spec. Deșeu rezultat în cursul fabricării hârtiei. – Din rus. brak.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia brac

BRAC

s. (ZOOL.) 1. v. prepelicar. 2. brac englez v. poanter.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia brac

BRAC

s. (ZOOL.) 1. v. prepelicar. 2. brac englez v. poanter.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia brac

BRAC

s. sfărâmătură, (reg.) fărâmătură. (~ dintr-un obiect.)
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia brac

BRAC

s. sfărâmătură, (reg.) fărâmătură. (~ dintr-un obiect.)
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia brac

brac

(rest, deșeu) s. n., pl. brácuri
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia brac

brac

(prepelicar) s. m., pl. braci
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia brac

brac

(prepelicar) s. m., pl. braci
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia brac

brac

(rest, deșeu) s. n., pl. brácuri
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia brac

BRAC2 ~uri

n. Deșeuri rezultate la fabricarea hârtiei. /<rus. brak
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia brac

BRA//C1 ~ci

m. Rasă de câini mari, cu urechile lăsate în jos și cu părul scurt, folosiți, mai ales, la vânatul de prepelițe și de potârnichi; prepelicar. 2) Câine din această rasă. /<fr. braque
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia brac

BRA//C1 ~ci

m. Rasă de câini mari, cu urechile lăsate în jos și cu părul scurt, folosiți, mai ales, la vânatul de prepelițe și de potârnichi; prepelicar. 2) Câine din această rasă. /<fr. braque
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia brac

BRAC2 ~uri

n. Deșeuri rezultate la fabricarea hârtiei. /<rus. brak
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia brac

brac (bracuri),

s.n. – Rest, rămășiță bună de aruncat. Germ. Brack, în parte prin pol., rut., rus. brak (DAR). – Der. brăcui, vb. (a da la o parte, a arunca ceva nefolositor; a lua caimacul, a lua tot ce e mai bun).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia brac

brac (bracuri),

s.n. – Rest, rămășiță bună de aruncat. Germ. Brack, în parte prin pol., rut., rus. brak (DAR). – Der. brăcui, vb. (a da la o parte, a arunca ceva nefolositor; a lua caimacul, a lua tot ce e mai bun).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia brac

BRAC

s.m. Câine de vânătoare cu părul scurt și cu urechile mari și blegi; prepelicar. [< fr. braque, cf. germ. Bracke].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia brac

BRAC

s.m. Câine de vânătoare cu părul scurt și cu urechile mari și blegi; prepelicar. [< fr. braque, cf. germ. Bracke].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia brac

BRAC2

s. n. rest, rămășiță; deșeu (de hârtie). (< rus. brak)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia brac

BRAC1

s. m. câine de vânătoare cu părul scurt și urechile mari și blege; prepelicar. (< fr. braque, germ. Bracke)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia brac

BRAC2

s. n. rest, rămășiță; deșeu (de hârtie). (< rus. brak)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia brac

BRAC1

s. m. câine de vânătoare cu părul scurt și urechile mari și blege; prepelicar. (< fr. braque, germ. Bracke)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia brac
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar