ARAD
1. Cîmpia Aradului, zonă înaltă a Cîmpiei de
Vest,
situată la N de Arad,
între Mureș și Crișu
Alb.
Alt.
max.: 124 m
Importantă zonă agricolă (
cereale,
viticultură,
legumicultură,
creșterea animalelor).
2. Municipiu în
extremitatea de V a
țării, în Cîmpia de
Vest, pe Mureș, reșed. jud. Arad: 198.971 (1991).
Nod feroviar și
rutier.
Aeroport internațional.
Important centru al ind. constr. de
mașini (
strunguri,
vagoane de
metrou,
vagoane de
cale ferată pentru mărfuri și
călători,
utilaj agricol,
mori pentru prepararea furajelor etc.), al ind.
textile (conf. și
tricotaje,
filatură și
țesături de
bumbac),
chimice (
coloranți,
lacuri și
vopsele,
îngrășăminte chimice),
mat. de constr. (
prefabricate din betob, cărămiși și
țiglă), prelucr.
lemnului (
mobilă,
cherestea), piel. și
încălț., alim. (
zahăr,
preparate din
carne,
produse lactate,
uleiuri vegetale,
conserve de
legume și
fructe,
produse de
panificație etc.).
Fabrică de
jucării și de
ceasuri deșteptătoare.
Centru viticol,
legumicol (
mari sere) și
pomicol (
piersici).
Centru cultural cu
vechi tradiții:
institut de învățămînt
superior (
Universitatea „
Aurel Vlaicu”),
teatru de
sta (cu
secțiile română și
maghiară),
teatru de
marionete,
filarmonică,
muzee,
bibliotecă cu
colecții rare.
Cetate (
sec. 18),
primăria (
sec. 19) în
stil neo-
renascentist,
teatrul vechi (1816-1817) în
stil neoclasic,
clădirea Tribunalului (1892) în
stil neobaroc,
Palatul Culturii (1910-1913) în
stil eclectic în care este
adăpostit și
Muzeul județean.
Menționat documentar în 1156,
iar ca
oraș în 1329;
ocupat de
turci în 1552;
eliberat de
oștile lui Mihai
Viteazul (1599) a
reintrat în stăpînirea
Porții Otomane (1616)
pînă la sfîrșitul
sec. 17; în 1685 a
trecut sub
dominația habsburgică.
Important centru al
luptei românilor pentru emanciparea națională,
politică și
culturală. În 1812,
aici a
fost înființată „Schoala
preparandă sau pedagoghicească a
nației românești”,
prima școală normală românească din Transilvania.
A. a
fost un
important centru al
revoluției din 1848-1849 și
sediul Consiliului Național Român Central în 1918.
Declarat municipiu în 1968.
3. Jud. în
extremitatea vestică a
României, la
graniță cu Ungaria, în
bazinele rîurilor Mureș și Crișu
Alb; 7.652
km2 (3,22 la
sută din
supra.
țării); 503.768
loc. (1991), din care 52,9 în
mediul urban; densitate: 66,7
loc./
km2. Reșed.:
municipiul Arad. Orașe: Chișineu-
Criș, Curtici, Ineu, Lipova, Nădlac, Pîncota, Sebiș.
Comune: 67.
Relief variat: în NE și E
ramificațiile vestice ale M-ților
Codru-Moma (1.112 m, vf. Pleșu) și Zarand (836 m, vf. Drocea), care
închid înre ei
golful depr. Zarand-Gurahonț-Hălmagiu, în S DealurileLipovei (200-400 m
alt.),
iar în V Cîmpia de
Vest, cu
subunitățile ei (Cîmpia Vingăi, Cîmpia Aradului, Cîmpia
Crișurilor, Cîmpia Cermei).
Climă temperat-
continentală,
moderată, cu
ierni blînde și
veri relativ călduroase. Temp.
medie anuală de 8 ºC în
zona de
munte și 11 ºC în cîmpie.
Precipitațiile medie anuale însumează c. 1.000 mm în
reg.
montane și 600 mm în cîmpie (mai
abundente în
lunile mai-iun.).
Vînturi dominante dinspre SV și V.
Hidrografia este
reprezentată în
principal prin
cursul inf. al Mureșului, care
străbate jud. pe 220
km, și prin cel
mijlociu al
Crișului Alb sînt
legate de
cele ale Mureșului printr-o
rețea densă de
canale (
Matca,
Ier-Turnu-
Dorobanți,
Morilor etc.)
folosite pentru drenarea și
irigarea terenurilor agricole.
Resurse naturale: petrol și
gaze naturale (Pecica, Turnu), min.
complexe (
sulfuri polimetalice în
zonele Hălmagiu,
Brusturi, Luncșoara, Pănișeni),
pirite cuprifere (Petriș,
Roșia Nouă),
molibden (Săvîrșin),
marmură (Moneasa,
Căprioara, Vîrfurile),
dolomite (Minișu de
Sus),
andezite (Vîrfurile, Aciuța, Mocrea),
calcare,
argile,
gresii,
păduri etc. Izv. cu
ape minerale la Lipova (
feruginoase,
carbogazoase,
calcice,
magneziene,
sodice) și Moneasa (
carbogazoase,
alcaline,
mezotermale).
Economia. Industria reprezintă principala ramură a
economiei jud.
A. În 1989,
ponderea covîrșitoare în
realizarea valorică a prod.
globale înd. o
deținea subramura constr. de
mașini (38,6 la
sută),
concentrată cu
precădere în
municipiul Arad și
profilată pe
producerea unei
game variate de
vagoane de
cale ferată pentru mărfuri și
călători (
inclusiv vagoane de
metrou), pe
realizarea celei mai
mari părți a prod. de
strunguri a
țării (cu
secții la Lipova și Chișineu-
Criș) și a
întregii prod. de
ceasuri,
precum și pe prod. de
utilaje feroviare și
agricole,
mori pentru preaprarea
furajelor etc.
Ponderi mari dețin și ind.
textilă și a conf., 16 la
sută (Arad, Lipova, Chișineu-
Criș, Ineu), ind.
chimică, 6.5 la
sută (
Combinatul de
Îngrășăminte Chimice Arad), de prelucr. a
lemnului (Arad, Pîncota, Sebiș, Lipova, Ineu, Nădlac),
mat. de constr. (Arad.), alim. (
preparate din
carne și
lapte,
zahăr,
conserve de
legume,
morărit și
panificație etc.).
Agricultura, cu
vechi tradiții și un
caracter diversificat,
dispune de
însemnate supr.
cultivate cu
porumb (105.352
ha, 1989), grîu și
secară (102.781
ha),
plante de
nutreț,
orz și
orzoaică,
plante uleioase,
sfeclă de
zahăr,
cartofi,
leguminoase pentru boabe,
tutun etc. Supr.
apreciabile sînt
acoperite cu
sere legumicole (Arad),
specializate în prod. de
tomate,
castraveți,
ardei gras etc.
Viticultură (
podgoriile Miniș, Pîncota, Șiria, Ghioroc, Păuliș
ș.a.),
pomicultură (Lipova, Zăbrani, Buteni
ș.a.). În 1990,
sectorul zootehnic dispunea de
numeroase ferme moderne specializate în
creșterea porcinelor (408,9
mii capete),
ovinelor (442,1
mii capete),
bovinelor (175,7
mii capete),
păsărilor (2950,5
mii capete) etc.
Căi de comunicație (1990): 485
km c.f. (196
km electrificate) și 2.087
km de
drumuri publice (478
km modernizate). Pe terit. jud.
A. se
remarcă un
intens trafic de
mărfuri și
călători pe c.f. și
șosele,
datorat punctelor de
frontieră Curtici și Nădlac.
Unitățile de învățămînt, cultură și artă (1989-1990):
Universitatea „
Aurel Vlaicu”, 285
școli generale, 26
licee, 456
biblioteci, 165
cinematografe, cu
filarmonică și un
teatru (la Arad),
muzee etc.
Turism. Existența unui
relief variat (
inclusiv cel
carstic de la
limita cu jud. Bihor unde se
află izbucul de la Călugăreni),
prezența unor izv. cu
ape minerale care au
generat dezvoltarea stațiunilor balneoclimaterice Lipova și Moneasa,
numeroasele obiective istorice și
social-
culturale (
cetățile de la Arad, Șoimuș, Șiria, Dezna),
castele medievale de la Macea, Sebiș, Curtici, Șiria, Dezna, Pîncota,
bisericile de
lemn de la Bodești, Hălmagiu, Ionești,
mănăstirile Secusigiu și Pecica,
muzeele de
istorie și
etnografie de la Arad, Lipova, Sebiș, Curtici,
parcurile dendrologice de la Gurahonț, Lipova și Macea,
rezervațiile botanice Petriș și
Zimbru,
varietatea și
originalitatea etnografiei și
folclorului (
bogăția cromatică a
portului popular din
zonele Șicula, Birchiș, Secusigiu),
centrele de
ceramică (Bîrsa, Hălmăgel, Tîrnovița,
picturile naive din
Brusturi etc.) au
favorizat dezvoltarea unui
intens turism de
tranzit și de
sejur.
Indicativ auto:
AR.