du-te-víno s. n.
per tú prep. + pr.
tínă s. f., g.-d. art. tínei
tu pr., d. acc. țíe, neacc. îți, ți, ți-, -ți (dându-ți), -ți- (dându-ți-se), ac. acc. tíne, neacc. te, te-, -te (intreabă-te), -te- (vedea-te-aș )
țíne vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. țin, 2 sg. ții, l pl. țínem, 2 pl. țíneți; conj. prez. 3 sg. și pl. țínă; ger. ținând; part. ținút
voi pr., d. acc. vóuă, neacc. vă (vouă vă dă), -vă (dându-vă), -vă- (da-vă-voi), v- (v-a dat), -v- (dându-v-o-), vi (vi se dă), -vi- (dându-vi-l), vi- (vi-l dă); ac. acc. voi, neacc. vă (vă duce pe voi), -vă (ducându-vă), -vă- (spăla-vă-voi), v- (v-a dus pe voi), -v- (duce-v-aș)