OCHI
s.n. În gastronomie, preparat culinar dintr-un ou întreg, desfăcut din
coajă,
prăjit în tigaie sau la capac, fără a fi amestecat, astfel încât gălbenușul să rămână întreg în mijlocul albușului coagulat de jur împrejur; (la pl.)
ochiuri românești = ouă întregi, desfăcute din
coajă și fierte în apă cu oțet, astfel încât gălbenușul să fie învelit de albusul coagulat, numite și
ouă poșate (din fr.
poche = buzunar).