SPÁDĂ
s.f. (Iht.)
Pește marin din fam.
xiphiide (
pești-
sabie), numit și
peste-cu-spadă sau xifie
(Xiphias gladius), cu un corp fusiform de până la 4 m lungime, ca adult lipsit de solzi, caracterizat prin maxilarul superior alungit în formă de spadă, aprox. 1/3 din lungimea sa, lipsit de dinți, cu marginile ascuțite ca niște cuțite, iar cel inferior mult mai scurt. Se pescuiește preponderent în
Marea Mediterană și în Atlantic, fiind foarte apreciat ca
pește de consum, cu carne albă, delicată; it.
pesce spada; fr.
espadon; engl.
swordfish; germ.
Schwertfisch; v.
sabie.