SURPRÍNDERE s. 1. v. uimire. 2. consternare, perplexitate, stupefacție, stupoare, surpriză, uimire, uluială, uluire, (rar) consternație. (A avut un moment de adevărată ~.)
SURPRÍNDERE s. v. surpriză.
SURPRÍNDE vb. 1. a găsi. (Moartea l-a ~ în somn.) 2. a prinde, (înv. și reg.) a pripi, (Mold., Transilv. și Ban.) a zăpsi. (L-a ~ asupra faptului) 3. a ajunge, a apuca, a prinde. (Ploaia i-a ~ în câmp.) 4. v. uimi. 5. v. epata. 6. v. frapa.
SURPRÍNDE vb. v. ademeni, amăgi, descoperi, încânta, înșela, minți, momi, păcăli, prosti, purta, trișa.