SAT s. (înv. și reg.) sălaș, (înv.) sălășluire. (~e și orașe.)
SAȚ s. v. aversiune, dezgust, ghiftuire, greață, îmbuibare, îndopare, îngrețoșare, lăcomie, nesaț, oroare, repulsie, saturare, scârbă, silă.
SĂTÚL adj. 1. mâncat, săturat, (pop.) ospătat, (înv. și reg.) sațiat, (reg.) omiat. (Un om sătul.) 2. v. plictisit. 3. v. dezgustat.
SĂTÚL adj. v. mulțumit, satisfăcut, saturat.
SĂTÚL s. v. abundență, belșug, bogăție, îmbelșugare, îndestulare, prisos.