TRANZITÍV, -Ă
adj. (
Despre verbe) A cărui
acțiune se răsfrânge
direct asupra unui
obiect. ♢ (
Log.; mat.)
Relație tranzitivă =
relație între
elementele unei mulțimi, care, atunci când se verifică pentru primul și al doilea, în
consecință pentru al doilea și un al treilea
element, se verifică și pentru primul și al treilea. [Cf. fr.
transitif, lat.
transitivus].