ELEMÉNT
s.n. 1. Fiecare dintre
cele patru
substanțe sau
principii despre care se credea că stau la
baza corpurilor și a
fenomenelor naturii. ♦ (
La pl.)
Fenomene,
forțe din
natură,
forțele naturii.
2. Parte
componentă a unui
obiect, a unei
mașini.
3. Membru al unei
colectivități etc.
4. Corp care nu se mai poate
descompune pe
cale chimică și care, în
combinație cu alte asemenea
corpuri, dă naștere
corpurilor compuse.
5. Mediu în care trăiește o ființă, o viețuitoare. ♦ (
Fig.)
Anturaj plăcut în care se simte bine cineva.
6. Pilă electrică;
celulă a unei
pile electrice.
7. (
La pl.)
Principiu,
noțiune de
bază a unei
discipline, a unei științe. [Pl.
-te, (s.m.)
-ți. / < lat.
elementum, cf. fr.
élément, it.
elemento].