CITÁ
vb. I. tr. 1. A numi, a
indica (pe cineva sau ceva) pentru a întări ceva, pentru a face cunoscut pe cineva sau ceva; a
semnala ceva.
2. A
reproduce exact spusele sau
cele scrise de cineva; a da un
citat.
3. A chema (pe cineva) în fața unei
instanțe judecătorești printr-o
citație. [Cf. lat., it.
citare, fr.
citer].