sénic
s.n. (reg.)
1. țesătură de cânepă (pentru rufe de corp, prosoape, fețe de masă etc.).
2. ștergar făcut din țesătură de cânepă.
3. bucată de
pânză în care se pune cenușa pentru leșie, cenușar;
pânză rară pentru sedilă.
4. (în forma:
selnic) basma închisă la culoare (și murdară).
5. (în forma:
selnic) unealtă de pescuit asemănătoare cu leasa.