parcán
,
parcáne, s.n. (înv. și reg.)
1. întărire, fortificație din bârne,
scânduri; zid de apărare, parapet.
2. îngrăditură de lemn,
palancă făcută pentru zăgăzuirea apelor.
3. construcție rudimentară cu rol de delimitare sau încadrare (perete, zid,
gard, strungă etc.).
4. bârnă, stâlp de construcție.
5. îngrămădire de bușteni aduși de ape.
6. părți de construcție sau de instalații cu rol de sprijin, de fixare (toc, pervaz, prag,
șipcă etc.).
7. numele unor obiecte sau ale unor
părți de obiecte de uz casnic (cadru, ramă, chenar, dungă,
șanț).
8. numele mai multor unelte (de săpat
șanțuri de îmbinare pe șindrilă, cuțit special pentru înflorituri în lemn, unealtă de zidărie etc.).
9. model de înfloritură în lemn.
10. cărare printre straturile grădinii.