definiția șui definiție dex

șui

găsește rime pentru șui
Cuvinte apropiate: aui, aui, ăui, ăui, bui, cui, hui, iui, lui, pui (vb.), pui (s.m.), rui, sui, șai, și, șiui, ști, șu, șuc, șui, șui, șuia, șuiu, șum, șup, șupi, șur, șuș, șut, șuti, șuț, tui (s.n.), tui (vb.), tui (adj.), ui, ușui, vui

ȘUI1, ȘÚIE

, șui, șuie, adj. (Reg.) Subțire; zvelt; mlădios. – Et. nec.

ȘUI2, ȘÚIE

, șui, șuie, adj. (Fam.) 1. Strâmb; diform. 2. Zănatic, țicnit; nătâng. – Din sl. šuj.

ȘUI

adj. v. astmatic, diform, hidos, hâd monstruos, pocit, respingător, schimonosit, slut, strâmb, subțiratic, subțire, suplu, urât, zvelt.

ȘUI

adj., s. v. bleg, nătăfleț, nătărău, nătâng, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, stupid, tont, tontălău.

ȘUI

s. v. artrită, astmă, cancer, emfizem pulmonar, gută, hemoroizi, lues, neoplasm, podagră, retevei, scrofule, scrofuloză, scurtătură, sifilis, tumoare malignă.

șui

(zvelt; strâmb; nătâng) adj. m., pl. șui; f. sg. și pl. șúie

ȘUI1 șuie

adj. reg. (despre ființe) Care este grațios și ușor în mișcări; mlădios. /Orig. nec.

ȘUI2 șuie

adj. și substantival fam. Care este lipsit de judecată sănătoasă; tulburat la cap; zălud; zurliu; tuieș. /<sl. šuj

șui1

, șui, s.m. (reg.) insectă mică și dăunătoare care trăiește în lemn și-l roade; car.

șui3

, șúie, s.n. (reg.) lingură mare cu care se scoate jintuiala.

șui6

, șúie, adj., s.n. și f. (reg.) 1. (adj.) zvelt, subțire; îngust, mic; înalt, mlădios. 2. (s.n.) semn făcut la urechea oilor. 3. (s.f.) nume de pește.

șúi (-ie),

adj. – Subțire, zvelt, mlădios. Originw incertă, probabil sl., cf. slov. šujati „a subția”. Legătura cu ceh., slov. šuhajzvelt” (Cihac, II, 396) nu este sigură. – Der. șuia, vb. refl. (a subția); șuieț, adj. (delicat); șuiat, adj. (subțire, se zice despre fierul de marcat); șuierătură, s.f. (fier de marcat); șuiță, s.f. (varietate de marmotă, Spermophilus citillus), probabil prin aluzie la aspectul ei sau din slov. svisec (Cihac, II, 395; legătura cu bg. šuek (Candrea), slov. šûica (Scriban), este mai puțin sigură).

șúi (-íe),

adj. – Zăpăcit, flușturatic. Origine incertă. Poate din sl. šuĭsinistru” (Cihac, II, 396; Șeineanu, Semasiol., 104), cf. pol. szujamizerabil”. După Bogrea, Dacor., IV, 849, din rut. šujaneisprăvit”, care este același cuvînt pol.

șúi (șuiuri),

s.n. – (Trans., Mold.) Astmă. Mag. sülyartrită” (Candrea; Gáldi, Dict., 159).

șuí (șuiésc, șuít),

vb. – A fluiera, a bîzîi. Creație expresivă, probabil în loc *șiui, cf. chiui, țiui. – Der. șuet, s.n. (susur, murmur).
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar