definiția voinicești definiție dex

voinicești

găsește rime pentru voinicești
Cuvinte apropiate: voinicește

IARBĂ-VOINICEÁSCĂ

s. v. varga-ciobanului.

IARBĂ-VOINICEÁSCĂ

s. v. varga-ciobanului.

sânziána-voiniceáscă

s. f. (sil. -zi-a-)

sânziána-voiniceáscă

s. f. (sil. -zi-a-)

voiniceásca

(dans, înot) s. f. art.

voiniceásca

(dans, înot) s. f. art., neart. voiniceáscă, g.-d. art. voinicéștii

VOINICEÁSCĂ

s. trântă.

VOINICEÁSCĂ

s. trântă.

VOINICEÁSCĂ

f. 1) Stil de înot, constând în întinderea concomitentă a ambelor mâini în lături, fără a da din picioare. 2) art. Dans popular, executat de patru sau opt flăcăi într-un tempo vioi și însoțit de strigături. 3) Melodie după care se execută acest dans. /voinic + suf. ~ească

VOINICEÁSCĂ

f. 1) Stil de înot, constând în întinderea concomitentă a ambelor mâini în lături, fără a da din picioare. 2) art. Dans popular, executat de patru sau opt flăcăi într-un tempo vioi și însoțit de strigături. 3) Melodie după care se execută acest dans. /voinic + suf. ~ească

VOINICÉSC, -EÁSCĂ

, voinicești, adj., s.f. art. I. Adj. 1. De voinic, vitejesc; p. ext. eroic, legendar. ♢ Luptă voinicească (și substantivat, f.) = luptă corp la corp; trântă. ♦ Viguros, zdravăn, puternic. 2. De flăcău, de bărbat; bărbătesc. 3. (Înv.) Ostășesc. II. S.f. art. 1. Fel de a înota, care constă în întinderea alternativă a brațelor în lături, fără a da din picioare. 2. Numele unui dans popular cu mișcare vioaie, însoțit de strigături la comandă și jucat de patru sau opt flăcăi; melodie după care se execută acest dans. – Voinic + suf. -esc.

VOINICÉSC

adj. v. cazon, eroic, glorios, mi-litar, milităresc, ostășesc, soldățesc, strălucit, vitejesc.

voinicésc

adj. m., f. voiniceáscă; pl. m. și f. voinicéști

VOINIC//ÉSC ~eáscă (~éști)

Care este caracteristic pentru voinici; de voinic. /voinic + suf. ~ește

VOINICÍ

, voinicesc, vb. IV. Intranz. 1. (Pop.) A face fapte vitejești. ♦ Refl. (Ir.) A face pe voinicul, a face pe grozavul; a se grozăvi. ♦ A haiduci. 2. (Înv.) A fi ostaș; a se război. – Din voinic.

VOINICÍ

vb. v. bate, haiduci, lupta, război.

voinicí

vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. voinicésc, imperf. 3 sg. voiniceá; conj. prez. 3 sg. și pl. voiniceáscă

A VOINIC//Í ~ésc

intranz. înv. A săvârși fapte de voinic. /Din voinic

A SE VOINIC//Í mă ~ésc

intranz. A-și da aere de voinic; a o face pe grozavul; a se grozăvi. /Din voinic
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar