definiția verilor definiție dex

verilor

găsește rime pentru verilor
Cuvinte apropiate: verișor

an-váră

adv.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia verilor

ástă-váră

adv. (în tempo rapid: as-vară)
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia verilor

PIERDE-VÁRĂ

s. târâie-brâu, (reg.) suflă-n-vânt. (Un ~ pe care nu te poți baza.)
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia verilor

piérde-váră

s. m., f. invar.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia verilor

ȘOIM DE VÁRĂ

s. v. erete.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia verilor

VÁRĂ

, veri, s.f. Anotimpul cel mai călduros al anului, cuprins între primăvară și toamnă și reprezentând (în emisfera boreală) intervalul de timp de la 22 (21) iunie până la 23 septembrie. ♢ Loc. adj. De vară = a) necesar în timpul verii; care se poartă în timpul verii; care se practică vara; b) (despre fructe, plante etc.) care se coace, rodește vara; văratic. ♢ Loc. adv. La vară = în vara viitoare, în vara care urmează. Astă-vară = în vara care a trecut. (În) vara asta = în vara în care ne aflăm. (Pop.) An-vară = în vara anului precedent. De cu vară = fiind încă vară. Peste vară = în timpul verii. ♦ (Adverbial; în forma vara) În cursul anotimpului mai sus definit; în fiecare an, în cursul acestui anotimp. – Lat. vera (= ver primăvară).
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia verilor

VÁRĂ

s. verișoară.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia verilor

Vară

≠ iarnă
Dictionar: Dictionar de antonime | definitia verilor

váră

(anotimp) s. f., g.-d. art. vérii; pl. veri
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia verilor

váră

(rudă) s. f., g.-d. art. vérei; pl. vére
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia verilor

VÁRĂ2 vére

f. Persoană de sex feminin considerată în raport cu fiica sau cu fiul unchiului ori a mătușii. /<lat. verus, ~a
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia verilor

VÁRĂ1 veri

f. 1) Anotimp al anului care cuprinde, în emisfera nordică, lunile iunie, iulie, august. ♢ De ~ a) necesar pentru vară; b) care are loc vara. La ~ în timpul verii viitoare. Astă ~ vara trecută. De cu ~ încă din timpul verii. Pierde-vară om care nu are nici o ocupație, care nu face nimic; haimana. [G.-D. verii] /<lat. vera
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia verilor

VĂR, VÁRĂ

, veri, vere, s.m. și f. 1. Grad de rudenie între copiii sau descendenții persoanelor care sunt frați sau surori; persoană care se află cu alta într-o asemenea relație de rudenie, considerată în raport cu aceasta. 2. (La voc. m.) Termen familiar de adresare către un prieten, un cunoscut. – Lat. [consobrinus] verus, [consobrina] vera.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia verilor

VĂR

s. verișor, (pop. și fam.) veric, verișcan, (Maram.) verincel. (Sunt veri primari.)
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia verilor

văr

s. m., voc. vére; pl. veri
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia verilor

VĂR veri

m. Persoană de sex masculin considerată în raport cu fiica sau fiul unchiului ori a mătușii. /<lat. verus, ~a
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia verilor

văr (véri),

s.m. – Grad de rudenie între copiii persoanelor care sînt frați și surori. – Mr., megl. ver, istr. veru „adevărat”. Lat. (consobrinus) vērus (Cipariu, Gram., 27, 11; Pușcariu 1856; REW 9262), cf. it., v. sp., port. vero, prov., cat. ver, v. fr. voir. Pentru evoluția semantică, cf. sp. primo. Uz general (ALR, I, 173). Sensul etimologic s-a păstrat în istr. și poate și în vare, conj. (atunci, căci), care pare să reprezinte lat. vere, formă azi înv. și complet înlocuită de oare. – Der. vară, s.f. (corespondentul feminin al lui văr); verișor, s.m. (văr); verișoară, s.f. (vară); vărui, vb. (a se numi văr), formație glumeață, folosită rar, de ex. de Alecsandri; verie, s.f. (calitatea de văr). După REW 9180, vare provin din lat. velle, soluție improbabilă.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia verilor

véri-

prefixoid (înv.) având valoarea lui ori: – vericine = oricine.
Dictionar: Dictionar de arhaisme si regionalisme - DAR | definitia verilor

véri-

prefixoid (înv.) având valoarea lui ori: – vericine = oricine.
Dictionar: Dictionar de arhaisme si regionalisme - DAR | definitia verilor

VERI-

v. vero-.
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia verilor

VERI-

v. vero-.
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia verilor
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar