Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția utila definiție dex
utila
găsește rime pentru
utila
Cuvinte apropiate:
etila
,
mutila
,
stila
,
util
,
utila
,
utilaj
,
utilat
UTILÁ,
utilez
, vb. I. Tranz. A
înzestra
un
atelier
, o
fabrică
etc. cu
utilajul
necesar
desfășurării
în
bune
condiții
a
procesului
de
producție
. – Din fr.
outiller.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia utila
UTILÁ
vb. a
dota
, a
echipa
, a
înzestra
, a
prevedea
, (înv.) a
provedea
.
(A ~ o
uzină
cu
cele
necesare
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia utila
utilá
vb., ind. prez. 1 sg.
utiléz
, 3 sg. și pl.
utileáză
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia utila
A UTIL//Á ~éz
tranz
. (
laboratoare
,
întreprinderi
,
ateliere
etc.
) A
înzestra
cu
utilajul
necesar
. /<fr.
outiller
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia utila
UTILÁ
vb. I. tr.
A
înzestra
, a
dota
cu
utilajul
necesar
. [< fr.
outiller
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia utila
UTILÁ
vb. tr.
a
înzestra
, a
dota
un
atelier
, o
fabrică
cu
utilajul
necesar
. (< fr.
outiller
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia utila
UTÍL, -Ă,
utili
, -e
, adj. Care
poate
servi
la ceva, care este
folositor
,
necesar
. ♢
Loc
. adv.
În
timp
util
= la
timp
, la
momentul
oportun
. ♦ (
Substantivat
, n.) Ceea ce
servește
,
folosește
la ceva. – Din fr.
utile
,
lat.
utilis.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia utila
UTÍL
adj.
1.
folositor
,
necesar
,
trebuincios
, (
rar
)
trebuitor
, (înv.)
trebnic
.
(O
muncă
~.)
2.
v.
bine
-
venit
.
3.
eficace
,
eficient
,
folositor
,
operativ
,
practic
,
productiv
, (
rar
)
operant
, (înv.)
putincios
.
(O
metodă
~.)
4.
v.
judicios
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia utila
Util
≠
gratuit
,
inutil
,
neutil
,
vătămător
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia utila
utíl
adj. m., pl.
utíli
;
f. sg.
utílă
, pl.
utíle
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia utila
UTÍL ~ă (~i, ~e)
și
substantival
Care
satisface
o
necesitate
; cu
folos
;
folositor
.
Sfat
~
.
Publicație
~
ă
. /<fr.
utile
, lat.
utilis
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia utila
UTÍL, -Ă
adj.
Folositor
,
trebuincios
,
necesar
. ♦
În
timp
util
= la
timp
, la
momentul
potrivit
. ♦
s.n.
Ceea ce
folosește
la ceva. [Cf. fr.
utile
, lat.
utilis
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia utila
UTÍL, -Ă
adj.
(și s. n.)
folositor
,
trebuincios
,
necesar
. ♦ în
timp
~ = la
momentul
potrivit
. (< fr.
utile
, lat.
utilis
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia utila
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK