Definitia untul definitie DEX Online, dictionar roman

a bate untul

expr. (er.) a avea un contact sexual.

Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane | definitia untul

FLOAREA-ÚNTULUI

s. v. verigel.

Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia untul

IARBA-ÚNTULUI

s. v. verigel.

Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia untul

UNT

s.n. 1. Grăsime naturală, solidă, extrasă din lapte și folosită ca aliment. ♢ Loc. adv. Ca untul = fără efort, ușor. ♢ Expr. A scoate untul din cineva = a stoarce de puteri pe cineva, a vlăgui. A-l bate (pe cineva) de-i iese (sau să-i iasă) untul = a-l bate tare, rău (pe cineva). ♦ (Urmat de determinări care indică proveniența) Grăsime solidă extrasă din semințele, miezul etc. unor fructe (tropicale). Unt de cacao. 2. Compus: untul-vacii = plantă erbacee cu doi tuberculi, cu frunze lanceolate și cu flori liliachii, purpurii, roz sau albe, dispuse în ciorchine la vârful tulpinii; untișor (Orchis morio). - Lat. unctum.

Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia untul

UNT

s. 1. unt artificial = margarină. 2. v. ulei. 3. (BOT.) untul-vacii (Orehis morio) = (reg.) bujorel, gemănariță, poranici, sculătoare, untișor, (Mold.) poroinic.

Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia untul

unt

s. n.

Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia untul

UNT

n. Substanță grasă obținută din laptele unor animale domestice și întrebuințată ca aliment. ♢ A scoate ~ul din cineva a slei de puteri; a vlăgui. Ca pe ~ fără dificultăți; cu ușurință. ~ul-vacii plantă erbacee cu tulpina simplă și flori (liliachii, purpurii sau albe) dispuse în ciorchine, în vârful tulpinii. /<lat. unctum

Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia untul

unt (-turi),

s.n. – Grăsime extrasă din lapte. – Mr. umtu, megl., istr. unt. Lat. ŭnctum (Pușcariu 1818; REW 9057), cf. it., sp., port. unto, prov. onch, v. fr. oint, cat. unt, cu semantism diferit; numai abellun. unt coincide cu rom., cf. și alb. lürëtë. – Der. untdelemn, s.n. (ulei de măsline), mr. untulemnu; untdelemnariu, s.n. (înv., recipient pentru ulei); untdelemniu, adj. (aurit); untdelemnos, adj. (uleois); untișor, s.m. (plantă, Ficaria ranunculoides); untos, adj. (cu unt, ca untul), mr. untos, poate direct din lat. ŭnctŭōsus (Pușcariu 1819). – Cf. unge, untură.

Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia untul