Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția umilit definiție dex
umilit
găsește rime pentru
umilit
Cuvinte apropiate:
ugilit
,
umili
,
umilit
UMILÍT, -Ă,
umiliți
, -te
, adj.
1.
Cu
atitudine
supusă
,
smerită
,
plecată
; care
exprimă
umilință
;
umil
. ♦
Rușinat
.
2.
Care este
plin
de
umilințe
, de
jigniri
, de
lipsuri
. ♦ (
Substantivat
)
Om
care
duce
o
viață
mizeră
, care
suportă
jigniri
,
lipsuri
.
3.
(
Rar
)
Simplu
,
modest
,
neînsemnat
;
sărac
(
2
). – V.
umili
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia umilit
UMILÍT
adj.
1.
v.
înjosit
.
2.
v.
supus
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia umilit
UMILÍ//T ~tă (~ți, ~te)
1)
v
.
A
UMILI
și
A SE
UMILI
. 2)
și
substantival
Care
duce
o
viață
umilă
,
plină
de
lipsuri
. /v.
a (se)
umili
.
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia umilit
UMILÍ,
umilesc
, vb.
IV
.
1.
Tranz. și refl. A (se) pune într-o
situație
de
inferioritate
(
neîndreptățită
); a (se)
înjosi
.
2.
Refl. A
adopta
o
atitudine
de
supunere
, de
smerenie
față
de cineva sau de ceva. – Din sl.
umiliti
.
Cf.
umil
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia umilit
UMILÍ
vb.
1.
v.
ploconi
.
2.
v.
înjosi
.
3.
v.
degrada
.
4.
a se
smeri
.
5.
a se
pleca
, a se
smeri
, a se
supune
.
(Se ~ în
fața
divinității
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia umilit
umilí
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.
umilésc
, imperf. 3 sg.
umileá
;
conj. prez. 3 sg. și pl.
umileáscă
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia umilit
A UMIL//Í ~ésc
tranz
. A
face
să se
umilească
. /<sl.
umiliti
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia umilit
A SE UMIL//Í mă ~ésc
intranz
. 1) A se pune în
mod
voit
într-o
situație
de
inferioritate
față
de cineva (
pentru
a-și
atinge
anumite
scopuri
); a
deveni
umil
; a se
înjosi
. 2) A
adopta
în
mod
voit
o
atitudine
de
inferioritate
față
de cineva sau de ceva. /<sl.
umiliti
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia umilit
umilí (-lésc, -ít),
vb. –
1.
(Refl.) A se
căi
, a avea o
atitudine
smerită
, a se
comporta
creștinește
. –
2.
A se
înjosi
. – Var. înv.
omili.
Sl.
umiliti
sę
„a se
căi
” (Miklosich,
Slaw. Elem.,
50; Cihac, II, 196; Tiktin). În
sensul
al
doilea
, care pare
modern
,
trebuie
să fi
influențat
fr.
humilier.
Der.
propusă
de Scriban, din sl.
umaliti
„a
micșora
”, nu pare
probabilă
. – Der.
umilenie,
s.f. (
căință
,
mustrare
de
cuget
), înv.;
umilință
,
s.f. (înv.,
devoțiune
,
pietate
;
smerenie
);
umil
,
adj. (
modest
,
smerit
), din lat.
humilis
(
sec
. XIX),
asociat
cuvintelor
precedente
;
umilitor
,
adj. (
înjositor
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia umilit
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK