Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția trădă definiție dex
trădă
găsește rime pentru
trădă
Cuvinte apropiate:
grada
,
pradă
,
prăda
,
radă
,
stradă
,
stradă
,
tiradă
,
tracă
,
tradă
,
trade
,
trafă
,
tragă
,
tramă
,
trapa
,
trapa
,
trapă
,
trasa
,
trasă
,
trata
,
trată
,
trăda
,
trădat
,
triadă
,
trudă
TRĂDÁ,
trădez
,
vb. I.
1.
Tranz. A
înșela
în
mod
voit
și
perfid
încrederea
cuiva,
săvârșind
acte
care îi
sunt
potrivnice
,
pactizând
cu
dușmanul
etc. ♦ A fi
neloial
față
de cineva sau de ceva. ♦ A se
abate
de la o
linie
de
conduită
, a
dovedi
inconsecvență
față
de o
acțiune
, de o
idee
etc. ♦ A
comite
o
infidelitate
în
dragoste
sau în
căsnicie
; a
înșela
.
2.
Tranz. (
Despre
facultăți
fizice
sau
psihice
) A nu mai
funcționa
(
bine
),
cauzând
dificultăți
.
Memoria
îl
trădează
.
3.
Tranz. și refl. A (se) da pe
față
; a (se) da de
gol
. – Din lat.
tradere.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia trădă
TRĂDÁ
vb.
1.
a-și
vinde
, (înv.) a-și
haini
, a-și
prodosi
.
(Și-a ~
patria
.)
2.
v.
înșela
.
3.
v.
autodemasca
.
4.
(fig.) a-și
descoperi
, (pop. fig.) a-și
dezveli
.
(A-și ~
intențiile
.)
5.
v.
denota
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia trădă
TRĂDÁ
vb. v.
preda
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia trădă
trădá
vb., ind. prez. 1 sg.
trădéz
,
3 sg. și pl.
trădeáză
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia trădă
A TRĂD//Á ~éz
tranz.
1)
(
persoane
,
interese
,
cauze
,
idealuri
,
sentimente
etc.)
A
abandona
în
mod
perfid
sau
laș
(
trecând
de
partea
adversă
).
~
Patria
. ~
prietenul
.
2)
fig. (
despre
facultăți
fizice
sau
psihice
)
A nu mai
sluji
ca înaite,
diminuând
ca
potență
; a da de
sminteală
. 3)
fig. (
persoane
)
A
arăta
așa
cum
este în
realitate
; a da de
gol
; a
destăinui
; a
vădi
.
L-a
trădat
privirea
.
Vocea
lui
trădează
neliniște
.
/<lat.
tradere
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia trădă
trădá (-éz, -át),
vb. – A
vinde
pe cineva. Din lat.
tradere
(
sec
. XIX), după
conjug
. lui
a da
(cf. Pușcariu 1751; REW 8828). – Der.
trădător
,
s.m., după it.
traditore.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia trădă
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK