definiția tarc definiție dex

tarc

găsește rime pentru tarc
Cuvinte apropiate: arc, arc, barc, bărc, bârc, cârc, iarc, marc, mârc, parc, stârc, șarc, tac, talc, tanc, tar, tara, tarac, tară, tarcă, tarce, tare, tarf, taro, taroc, tars, tarz, tăr, tărca, tâlc, târă, târg, târî, târn, târș, târș, târț, turc, țarc, țârc

ȚARC

, țarcuri, s.n. 1. Loc îngrădit (uneori acoperit), unde se adăpostesc sau se închid oile, vitele etc.; ocol. 2. Îngrăditură, gard de nuiele, spini, de spini etc. în jurul unei clăi de fân pentru a o feri de vite; p.ext. suprafața împrejmuită de acest gard. 3. Mică îngrăditură făcută din stinghii, în care sunt ținuți copii mici când încep să umble, pentru a li se limita spațiul de deplasare. 4. Numele unui joc de copii. – Cf. alb. cark, gr. tsárkos.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia tarc

ȚARC

s. v. ocol.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia tarc

ȚARC

s. v. arie, arman, coș, ladă, staul.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia tarc

țarc

s. n., pl. țárcuri
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia tarc

ȚARC ~uri

n. 1) Loc îngrădit pentru închiderea animalelor; ocol; coșar. 2) Îngrăditură în jurul unui stog de fân. 3) reg. Loc special amenajat pentru treierat; arie; fățare. 4) rar Mică îngrăditură mobilă, care limitează copiilor spațiul de deplasare, când încep să meargă. 5) Mică construcție pe care se pune leasa pentru uscarea fructelor. 6) art. pop. Constelație din emisfera boreală; Surugiul; Vizitiul. /Cuv. autoht.
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia tarc

țarc (-curi),

s.n. – Ocol, îngrăditură, loc îngrădit. – Mr. țarcu. Origine necunoscută. Trebuie să aibă legătură cu alb. thark (Spitzer, Mitt. Wien, 293; Treimer, ZRPh., XXXVIII, 391; Barič, Albanorum. Studien, 104; Pascu, II, 222; Philippide, II, 738; Tiktin; Rosetti, II, 123); dar această relație lămurește prea puțin istoria cuvîntului. Legătura cu iranianul *čark › per. čart „cerc” (Densusianu, GS, I, 245) nu este evidentă. – Der. țărcălău (var. țărcuș), s.n. (țarc mic); țărcui, vb. (a închide într-un țarc); înțărca, vb. (a lua mielul de la oaie; a nu mai da să sugă; a priva, a frusta); înțărcătoare, s.f. (locul sau timpul de înțărcat), cf. Giuglea, Dacor., V, 550-53. Din rom. provine în rut. carok, carka „țarc”, cerkati „a mulge” (Candrea, Elemente, 402).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia tarc

ȚÁRCUL

s. art. v. vizitiul.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia tarc

ȚÂRC

interj. v. țâr1.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia tarc

țârc

interj.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia tarc
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar