Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția stupilor definiție dex
stupilor
găsește rime pentru
stupilor
Cuvinte apropiate:
stupitor
BURUIANA-STÚPULUI
s v.
melisă
,
roiniță
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia stupilor
BUSUIOCUL-STÚPULUI
s. v.
mătăcină
,
melisă
,
roiniță
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia stupilor
FLOAREA-STÚPULUI
s. v.
melisă
,
roiniță
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia stupilor
IARBA-STÚPULUI
s. v.
melisă
,
roiniță
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia stupilor
IZMA-STÚPILOR
s. v.
melisă
,
roiniță
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia stupilor
MOLIA-STÚPILOR
s. v.
găselniță
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia stupilor
mólia-stúpilor
(
sil
.
-li-a
)/
molie
-de-
stup
(
sil
.
-li-e)
s. f.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia stupilor
MOLIE-DE-STÚP
s. v.
găselniță
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia stupilor
STUP,
stupi
,
s.m.
1.
Adăpost
natural
sau
special
confecționat
pentru
albine
, unde
acestea
trăiesc
în
familii
,
formează
fagurii
și
depun
mierea
;
p. ext.
adăpostul
împreună
cu
albinele
și cu
fagurii
;
știubei
. ♢ Expr.
A fi (
bogat
) ca un
stup
sau
a fi
(ori
a se
face
)
stup
de
bani
= a fi (sau a
deveni
)
foarte
bogat
, a
aduna
multă
avere
.
2.
Totalitatea
albinelor
dintr-un
stup
(
1
);
familie
de
albine
. – Lat.
*stypus.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia stupilor
STUP
s. v.
știubéi
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia stupilor
stup
s. m., pl.
stupi
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia stupilor
STUP ~i
m.
1)
Adăpost
(
natural
sau
făcut
de
oameni
)
pentru
albine
, în care
acestea
produc
mierea
;
știubei
. ♢
A fi ~ de
bani
a avea
foarte
mulți
bani
. 2)
Totalitate
a
albinelor
dintr-un
stup
;
familie
de
albine
. /<lat.
stupus
,
ngr.
stópos
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia stupilor
stup (-pi),
s.m. –
Știubei
,
roi
,
matcă
. – Mr.
stup
.
Sb.
stup
„stîlp”, din sl.
stlŭpŭ, stlŭbŭ
(›
stîlp
). Cf. sb.
stublina, stuga
„
trunchi
gol
de
arbore
”,
stub
„
coloană
”
față
de rut.
stub
„
trunchi
găunos
”),
căci
un
trunchi
gol
era
forma
curentă
a
stupului
primitiv
.
Totuși
acest
etimon
a
fost
respins
și s-a
preferat
în
general
lat. *
stupus
‹ gr. στύπος (Meyer,
IF,
VI
, 121; Pușcariu,
Conv.
Lit
.,
XXXIX, 50; Diculescu,
Elementele
,
463; REW 8334;
Candrea
), care nu pare mai
convingător
. Din
aceiași
rădăcină
sl., prin
intermediul
rut.
deja
citat
,
provine
știob
,
s.n. (
vas
de
lemn
pentru
lături
), și de
aici
, cu suf. dim.,
știubei
,
s.n. (Mold.,
stup
; Olt., Trans.,
albie
,
troacă
).
Înrudirea
între
stup
și
știubei
, a
fost
pusă
la
îndoială
,
datorită
diferențelor
de
consonantism
(Tiktin);
dar
aceste
diferențe
existau
deja
în sl. Der.
stupar
,
s.m. (
prisăcar
);
stupărie
,
s.f. (
stupină
;
apicultură
);
stupărit
,
s.n. (
apicultură
);
stupină
,
s.f. (
prisacă
);
stupiniță
,
s.f. (
plantă
,
Platanthera
bifolia
, P. chlorantha).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia stupilor
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK