sítar (-ri),
s.m. –
Pasăre călătoare (Scolopax
rustica).
Origine incertă. Der. din sl.
sitije „
stuf”, cf.
pol.
sitowiec „
codobatură” (Miklosich,
Lexicon, 841; Cihac, II, 345; Conev 55) este
dificilă fonetic.
Legătura cu
sită „
ciur” a
fost sugerată în
mod repetat, explicitîndu-se prin
forma cozii (Hiecke,
Neubildung, 118),
zgomotul produs cu
aripile (R. Rieger,
Miscellanea Schuchardt, 4) sau prin
găurile pe care
le face cu
ciocul în
căutare de
viermi (Tiktin;
Candrea).
Ultima explicație pare
posibilă,
dar este mai
probabilă legătura cu ngr. σιτάρι „grîu”, σιτευτός „
grăsime”, σιταρήθρα „ciocîrlie”, din gr. σιτεύω „a se
îngrășa”. Gr. ψιττάζω „a sîsîi” este
improbabil (Scriban).