scórpie (-ii),
s.f. –
1. Scorpion. –
2. Dragon. –
3. Constelația Scorpionului. – Mr.
scorpiu. Mgr. σϰορπίον, prin
intermediul sl.
skorpija (Miklosich,
Fremdw., 125; Densusianu,
Rom., XXXIII, 285; Murnu 50; cf. REW 7741a și Vasmer,
Gr., 134). Este
dubletul lui
scorpion, s.m., din fr.
scorpion și a lui
scorpenă, s.f. (
porc-de-
mare, Scorpaena
scrofa), din ngr. σϰόρπαινα. Din var. sl.
skoropei, skoropeja cu suf. -
niță pare să
provină coropișniță.